ÎCCJ, decizie (scj.ro #85590)

Nepredarea metalelor prețioase. Operațiuni interzise cu mijloace de plată străine. Abrogare.neconstituționalitate. Lege penală mai favorabilă 1. Prevederile Decretului nr.244/1978 sunt abrogate implicit ca urmare a Decretului-lege nr.54/1990 și a Legii nr.31/1990, precum și a art.41 din Constituție. Totodată, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190 /2000 , Decretul nr.244/1978 a fost abrogat expres; faptul că, ulterior, prin Ordonamnța de urgență a Guvernului nr.295/2000 aplicarea ordonanței menționate a fost suspendată este irelevant în cazul faptelor ce nu au fost definitiv judecate înaintea adoptării ordonanței de abrogare, deoarece aceasta își produce efectele în temeiul art.13 C.pen., ordonanța constituind legea mai favorabilă în atare situație.

Suspendarea celei dintâi ordonanțe, echivalentă cu o reincriminare, ar fi incidentă numai pentru fapte săvârșite ulterior intrării în vigoare a suspendării dacă nu opera și abrogarea implicită menționată. 2. Prevederile art.41 raportat la art.39 din Decretul nr.210/1960, referitoare la operațiuni ilicite de schimb valutar efectuate de cetățeni străini sunt constatate ca fiind neconstituționale potrivit deciziei nr.66/1996 a Curții Constituționale și contravin, totodată, principiului nediscriminării prevăzut în Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Completul de 9 judecători, decizia nr.110 din 7 octombrie 2002 În urma rejudecării în recurs, inculpații J.F.

și F.J., între altele, au fost achitați pentru infracțiunile prevăzute în art.41 raportat la art.39 din Decretul nr.210/1960 și condamnați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art.50 și 67 din Decretul nr.244/1978 raportat la art.37 alin.1 și 3 din Decretul nr.210/1960.

Prin decizia nr.2618 din 22 mai 2001, Curtea Supremă de Justiție, Secția penală, care a judecat ultimul recurs declarat în cauză, s-a motivat că fapta inculpaților , de a fi efectuat schimburi valutare importante , într -o perioadă în care aveau calitatea de persoane străine cu viză temporară pentru afaceri , iar nu de rezidenți , cum greșit s-a reținut de prima instanță , constituie infracțiunea prevăzută în art.41 raportat la art.39 din Decretul nr.210/1960, aceste texte de lege neputând fi considerate abrogate prin art.150 din Constituție . S-a arătat , de asemenea , că este nefondat motivul de recurs prin care s-a susținut că fapta prevăzută în art.50 raportat la art.67 din Decretul nr.244/1978, raportat la art.37 alin.1 și 3 din Decretul nr.210/1960 a fost dezincriminată , motivându -se că prin Decretul nr.9/1989 nu s-a abrogat , implicit, Decretul nr.244/1978, ci numai art.37 din Decretul nr.210/1960 la care, prin art.50 din Decretul nr.244/1978, se face trimitere exclusiv cu privire la limitele de pedeapsă , astfel că soluția de condamnare pentru nepredarea celor 16 ducați mari austrieci din aur este corectă . Impotriva acestei decizii s-a declarat recurs în anulare , cu motivarea , între altele , că prevederile art.50 lit.a din Decretul nr.244/1978 au fost abrogate, implicit, ca urmare a instituirii , prin art.41 din Constituție ,

a principiului garantării și ocrotirii în mod egal a proprietății private, precum și ca urmare a adoptării Decretului-Lege nr.54/1990 și a Legii nr.31/1990, fiind apoi abrogate expres prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.190 din 9 noiembrie 2000, și că , în raport cu decizia Curții Constituționale nr.66 din 16 aprilie 1998, instanța de recurs a condamnat greșit pe inculpați pentru infracțiunea incriminată prin Decretul nr.210/1960.

Recursul în anulare este fondat . In adevăr , în condițiile deținerii de către stat a monopolului asupra operațiilor cu metale și pietre prețioane , prin art.50 lit.a din Decretul nr.244/1978 s-a prevăzut că nepredarea metalelor prețioase , în cazurile și termenele prevăzute de lege constituie infracțiune . Așa cum s-a subliniat în recursul în anulare , pe lângă că dispozițiile din Decretul nr.244/1978 sunt implicit abrogate, ca urmare a instituirii , prin art.41 din Constituție , a principiului garantării și ocrotirii dreptului de proprietate în mod egal , indiferent de titular, precum și a neindicării operațiilor cu metale și pietre prețioase printre activitățile private considerate interzise prin Decretul-lege nr.54/1990 și Legea nr.31/1990, mai trebuie avut în vedere că decretul respectiv a fost abrogat expres prin art.36 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.190 din 9 noiembrie 2000. Dispoziția ulterioară , din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.295/2000, de suspendare a aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2000 nu putea împiedica instanța de recurs să se conformeze prevederilor art.13 alin.1 din Codul penal, potrivit cărora în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale , se aplică legea cea mai favorabilă . Așa fiind , instanța de recurs trebuia să dispună ,

în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b C.pr.pen ., achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art.50 lit.a raportat la art.67 din Decretul nr.244/1978, raportat la art.37 alin.1 și 3 din Decretul nr.210/1960.

În legătură cu condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art.41 raportat la art.39 din Decretul nr.210/1960, este de observat că , prin decizia nr.66 din 16 aprilie 1998, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile de încriminare a acestei infracțiuni sunt abrogate potrivit art.150 alin.1 din Constituție . Neținând seama de această decizie , adoptată în conformitate cu drepturile recunoscute , prin art.18 alin.1 din Constituție , cetățenilor străini și apatrizilor care locuiesc în România , precum și cu principiul legalității și nediscriminării consacrat în art.14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale , instanța de recurs a condamnat pe inculpați pentru săvârșirea acestei infracțiuni , în loc să dispună achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b C.proc.pen . În consecință recursul în anulare a fost admis și s-a dispus achitarea inculpaților conform considerentelor ce preced .