ÎCCJ, decizie (scj.ro #83513)

Cerere principală. Cerere reconvențională. Disjungere Soluția de disjungere a cererii reconvenționale este justificată numai atunci când cererea principală este în stare de judecată iar pentru soluționarea cererii reconvenționale fiind necesară administrarea de noi probe, s-ar tergiversa judecarea acțiunii principale, conform art.120 alin.(2) C.proc.civ. (Secția comercială, decizia nr.3547 din10 iunie 2005) Prin sentința civilă nr.391 din 3 februarie 2003 pronunțată de Tribunalul Timiș, Secția Comercială, a fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamanta SN R. SA, Direcția R.T Timișoara împotriva pârâtei S.C.

TV SA Timișoara cu motivarea că în cauză există puterea lucrului judecat, deoarece cele două contracte de închiriere din aprilie 1993 și 18 noiembrie 1993 au fost reziliate și s-a dispus evacuarea pârâtei din spațiile închiriate conform sentinței civile nr.2089/PI/2002 pronunțată de Tribunalul Timiș, rămasă definitivă și executorie prin decizia nr.665/A/14 ianuarie 2001 a Curții de Apel Timișoara, Secția Comercială. Curtea de Apel Timișoara, Secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr.636/R/ din 9 iunie 2003 a admis recursul declarat de reclamanta SN R. SA, Direcția R.T. Timișoara împotriva sentinței civile nr.391 din 3 februarie 2003 pronunțată de Tribunalul Timiș, pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, stabilind că, în mod eronat, prima instanță a reținut administrativ, prin decizia civilă nr.636/R/ din 9 iunie 2003 a admis recursul declarat de reclamanta SN R. SA, Direcția R.T.

Timișoara împotriva sentinței civile nr.391 din 3 februarie 2003 pronunțată de Tribunalul Timiș, pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, stabilind că, în mod eronat, prima instanță a reținut autoritatea de lucru judecat și asupra capătului de cerere privind pretențiile solicitate de reclamantă. Tribunalul Timiș, Secția comercială, prin sentința nr.151 din 21 ianuarie 2004, rejudecând cauza în fond după casare a admis cererea precizată de reclamanta SN R. SA, Direcția R. Timișoara împotriva pârâtei S.C. TV SA Timișoara, în sensul că a obligat pârâta la plata chiriei restante și a penalităților de întârziere. De asemenea, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere din 1993 și a actelor adiționale la acest contract.

Curtea de Apel Timișoara, Secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr.164 din 19 mai 2004, a respins apelul declarat de S.C. TV SA Timișoara împotriva sentinței civile . Pârâta a declarat recurs împotriva deciziei, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că în mod greșit s-a dispus disjungerea cererii reconvenționale pe motivul judecării cauzei principale cu celeritate. Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu criticile formulate în cererea de recurs, a constatat că acestea sunt neîntemeiate și a respins ca nefondat recursul promovat de pârâta S.C. TV SA Timișoara.

S-a reținut că nu este de contestat că Tribunalul Timiș, Secția comercială și de contencios administrativ, prin încheierea nr.151 din 14 ianuarie 2004, a dispus disjungerea judecării cererii reconvenționale de soluționarea cererii principale, cu motivarea corectă că acțiunea principală este în stare de judecată, că în probarea cererii reconvenționale a fost solicitată efectuarea unei expertize, iar judecarea acțiunii principale s-ar tergiversa prin administrarea probatoriului, toate acestea fiind raportate la dispozițiile art.120 alin.(2) C. proc. civ. La rândul său, instanța de apel, amplu motivat și bine argumentat, a considerat că soluția de disjungere a cererii reconvenționale este justificată numai atunci când cererea principală este în stare de judecată, instanța poate judeca separat cele două cereri și în speță, disjungerea a fost corectă datorită faptului că pentru soluționarea cererii reconvenționale mai era necesară administrarea de probe.