ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

22.04.2020

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 1360 din 2 decembrie 2019, pronunțată de Judecătoria Gherla, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., s-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Aiud, în vederea soluționării contestației la executare formulate de contestatorul A., deținut în Penitenciarul Aiud.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Gherla, petentul A. a solicitat, în esență, reanalizarea situației juridice.

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Gherla, instanța a reținut dispozițiile art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., care prevăd că atunci când se formulează o contestație la executare aceasta se soluționează de instanța de executare sau instanța locului de deținere corespunzătoare în grad instanței de executare.

Instanța a constatat că petentul se afla încarcerat la Penitenciarul Aiud și, în baza textului indicat care determină competența de soluționare a cererii în favoarea instanței locului de deținere, în baza art. 593 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aiud.

Ca urmare a declinării competenței, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Aiud, la data de 23 decembrie 2019, sub nr. x/2019.

Prin Sentința penală nr. 167 din 25 februarie 2020, pronunțată de Judecătoria Aiud, în dosarul nr. x/2019, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Aiud și, în baza art. 50 raportat la art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulate de deținutul A., aflat în prezent în Penitenciarul Aiud, în favoarea Judecătoriei Gherla.

S-a constatat intervenit conflictul negativ de competență și s-a trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a dispune astfel, instanța a constatat că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Aiud, la data de 23 decembrie 2019, sub dosar nr. x/2019, ca urmare a declinării competenței de către Judecătoria Gherla, condamnatul A. a solicitat, în esență, reanalizarea situației juridice susținând că a fost condamnat de 5 ori pentru aceeași infracțiune.

La solicitarea instanței, s-a comunicat la dosar de către Penitenciarul Gherla data începerii executării pedepsei, respectiv 28 februarie 2011, situația juridică a contestatorului și copia mandatului de executare nr. x/2016 emis de Judecătoria Turda.

La termenul din data de 14 februarie 2020, având în vedere că, pe rolul Judecătoriei Aiud, mai era înregistrat și dosarul penal nr. x/2019, având același obiect - contestație la executare, formulată de aceeași persoană, instanța în baza dispozițiilor art. 43 alin. (3) din C. proc. pen. a dispus reunirea celor două cauze, respectiv dosarul nr. x/2019 la dosarul nr. x/2019.

Asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Aiud invocate din oficiu, la termenul din data de 14 februarie 2020, instanța a reținut că dispozițiile art. 598 alin. (2) din C. proc. pen. nu instituie o competență teritorială alternativă, ci una obligatorie, astfel încât atunci când condamnatul este deținut în executarea pedepsei privative de libertate, competența revine exclusiv instanței în a cărei rază teritorială se află locul de deținere la data formulării cererii.

Astfel, a fost invocată în susținere Decizia nr. 15/2018 din 17 septembrie 2018 a ÎCCJ - Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, conform căreia:

"Instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate".

În raport de aceste dispoziții legale și de actele dosarului (data formulării prezentei cereri - 18 octombrie 2019 - data de plic, dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Gherla; evidența electronică a ANP - f. x), instanța a constatat că este competentă să soluționeze contestația la executare instanța în a cărei rază teritorială se afla locul de deținere la data formulării cererii, respectiv Judecătoria Gherla.

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a înregistrat conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Gherla și Judecătoria Aiud privind cauza referitoare la condamnatul A., înregistrat la data de 14 aprilie 2020, sub nr. x/2019.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Gherla, pentru următoarele considerente:

Analizând actele aflate la dosar, Înalta Curte constată că, prin cererea înregistrată sub nr. x/2019 pe rolul Judecătoriei Gherla, expediată din Penitenciarul Gherla, la 18 octombrie 2019, condamnatul A. a formulat contestație la executare solicitând, în esență, reanalizarea situației juridice .

De asemenea, condamnatul A., aflat în Penitenciarul Gherla, a formulat contestație la executare, la data de 14 noiembrie 2019, înregistrată pe rolul Judecătoriei Gherla sub nr. x/2019, această cauză fiind reunită la cauza nr. x/2019, prin Încheierea din 14 februarie 2020 pronunțată de Judecătoria Aiud.

Petentul condamnat se află sub puterea mandatului executării pedepsei închisorii nr. 109/2016 emis de Judecătoria Turda, în baza Sentinței penale nr. 83 din 16 martie 2016 pronunțate de Judecătoria Turda, în dosarul nr. x/2015 .

Potrivit art. 598 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau 6, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la) instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit dispozițiilor art. 597 alin. (1) sau alin. (6) C. proc. pen.. competența în materia executării pedepselor revine fie instanței de executare, fie instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Însă, prin Decizia nr. 15 din 17 septembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 22 octombrie 2018, s-a stabilit că instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii.

Ca urmare, în cauză, având în vedere că, la data formulării contestației la executare, petentul condamnat A. se afla în Penitenciarul Gherla, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Gherla.

Pentru aceste considerente, constatând că, la momentul formulării cererii, condamnatul se afla în Penitenciarul Gherla, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.