ÎCCJ, Secția penală, decizia din 30.04.2020 — conflict de competență

La data de 2 decembrie 2019, condamnatul A. a formulat cerere de liberare condiționată, invocând, ca temei de drept, dispozițiile art. 587 alin. (1) din C. proc. pen., iar ca argumente de fapt - împrejurarea că îndeplinește condițiile legale în acest sens. Cererea adresată Judecătoriei Baia Mare a fost transmisă prin poștă, la data de 2 decembrie 2019, fiind înregistrată pe rolul instanței destinatare la data de 4 decembrie 2019. Apreciind că cererea a fost greșit îndreptată, prin adresa nr. x/5 decembrie 2019, în temeiul art. 24 alin. (1) lit. n) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, Judecătoria Baia Mare a înaintat-o, spre competentă soluționare, Judecătoriei Gherla, unde a fost înregistrată, la data de 9 decembrie 2019, sub nr. x/2019.

Aceeași cerere, formulată la aceeași dată, 2 decembrie 2019 (data poștei), transmisă de condamnatul A., Tribunalului Maramureș, a fost trimisă, conform dispozițiilor legale precitate, spre competentă soluționare, inițial, Tribunalului Cluj, iar ulterior, Judecătoriei Gherla, unde a fost atașată la dosarul nr. x/2019, la data de 18 decembrie 2019.

La data de 30 decembrie 2019 (data poștei), condamnatul A. a transmis aceeași cerere, Judecătoriei Baia Mare și Tribunalului Maramureș, instanțe care, în temeiul art. 24 alin. (1) lit. n) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, au înaintat cele două solicitări Judecătoriei Gherla, unde au fost atașate la dosarul nr. x/2019, la datele de 14 ianuarie 2020 și, respectiv, 15 ianuarie 2020.

Astfel învestită, prin Sentința penală nr. 148 din 3 februarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Gherla a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii de liberare condiționată formulată de petentul A. în favoarea Judecătoriei Aiud. În argumentarea acestei soluții, instanța a reținut că Judecătoriei Aiud îi revine competența de soluționare a cererii de liberare condiționată formulată de condamnatul A., ca instanță în a cărei circumscripție teritorială se află unitatea de detenție în custodia căruia se afla partea la momentul formulării solicitării.

Urmare declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Aiud, la data de 13 februarie 2020, sub nr. x/2019. Prin Sentința penală nr. 234 din 10 martie 2020, Judecătoria Aiud a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și în baza art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 587 alin. (1) din C. proc. pen., a declinat competența de soluționarea cererii de liberare condiționată formulată de condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Gherla. Totodată, constatând intervenit conflict negativ de competență, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța ierarhic superioară comună, pentru regulator de competență. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, că, în condițiile în care, la data formulării cererii de liberare condiționată, 4 decembrie 2019, condamnatul A. se afla în Penitenciarul Gherla, astfel cum rezultă din fișa de evidență a mutărilor părții emisă de ANP, potrivit dispozițiilor art. 587 din C. proc. pen., instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Gherla. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 23 aprilie 2020, formând obiectul dosarului nr. x/2019, cu termen de judecată la data de 30 aprilie 2020. Analizând conflictul negativ de competență ce face obiectul cauzei pendinte, Înalta Curte constată următoarele: Procedura de soluționare a cererii de liberare condiționată formulată de condamnatul A. este guvernată de dispozițiile art. 587 din C. proc. pen. care, în alin. (1), statuează că "Liberarea condiționată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere". Jurisprudența constantă a instanței supreme a statuat că aceste dispoziții legale stabilesc că cererea de liberare condiționată intră în competența exclusivă de soluționare a instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere a părții la data formulării solicitării, situație confirmată prin dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 15/2018, prin care s-a statuat că "cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei sunt de competența instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate". Aplicând decizia în interesul legii mai sus menționată la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cererea de liberare condiționată formulată pe condamnatul A. este Judecătoria Gherla, instanță în a cărei circumscripție teritorială se află locul de detenție - Penitenciarul Gherla, unde era deținut condamnatul la data formulării cererii inițiale, 2 decembrie 2019, astfel cum rezultă din fișa ANP de evidență a mutărilor persoanei deținute, aflată la dosarul Judecătoriei Aiud. Împrejurarea relevată de apărarea condamnatului, în sensul că, în prezent, pe rolul Judecătoriei Aiud s-ar afla mai multe dosare având ca obiect cereri identice de liberare condiționată, formulate de aceeași parte, nu poate determina modificarea competenței de soluționare a cauzei pendinte, care este cea stabilită de art. 587 alin. (1) din C. proc. pen. Art. 107 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești nu reglementează norme derogatorii de competență, astfel cum antamează apărarea, ci stabilește că, ulterior înregistrării unei cereri, toate celelalte cereri formulate de aceleași părți, chiar împreună cu altele, având unul dintre obiectele inițiale, vor fi repartizate primului complet învestit, dacă cele inițiale nu au fost soluționate încă. Pentru considerentele prezentate, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Gherla, instanță căreia i se va trimite dosarul. Conform art. 275 alin. (3) și (6) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare, precum și onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în sumă de 313 RON, vor rămâne în sarcina statului.