ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3372/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3372/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 2384 din 18 mai 2010 a Curții
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă
excepția inadmisibilității și, în consecință, a fost respinsă acțiunea formulată
de reclamantele A.D.S. și A.N.P.A. în contradictoriu cu pârâta A.J.P.S. Galați având
ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 4.629,94 RON, compusă din valoarea
minimă calculată în baza contractului de delegare atribuții gestionare durabilă
pescuit recreativ sportiv în apele interioare din 07 decembrie 2006 aferentă perioadei
01 ianuarie 208- 10 martie 2008 și valoarea debitului preluat de la C.N.A.F.P.
În ședința publică din
08 decembrie 2009, Curtea a pus în vedere reclamantei, prin consilier juridic,
să facă dovada comunicării invitației la conciliere, iar la termenul din 09
martie 2010 a fost citată în cauză la cererea reclamantei A.N.P.A., instituție care
a preluat atribuțiile A.D.S. în domeniu.
Constatându-se că la dosar
a fost depusă xerocopia invitației la conciliere directă adresată pârâtei, fără
ca reclamanta să facă dovada comunicării acestui înscris, s-a apreciat că este întemeiată
excepția lipsei plângerii prealabile invocată de pârâta A.J.P.S. Galați și s-a făcut
aplicația art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 720 C.
proc. civ.
împotriva sus-menționatei
sentințe a declarat recurs reclamanta A.N.P.A.
În motivarea cererii de
recurs s-a arătat că prin Legea nr. 317/2009 (art. II) s-a stabilit că la data intrării
în vigoare a acesteia A.N.P.A. se subrogă A.D.S. în ceea ce privește drepturile
și obligațiile care rezultă din contractele încheiate de aceasta cu agenții contractanți
care dețin în exploatare și în administrare amenajări piscicole, precum și cu cei
care au încheiat contracte de asociere în participațiune sau alte tipuri de contracte
și va încheia acte adiționale în acest sens. Prin Protocoalele din 23 noiembrie
2009 și din 23 noiembrie 2009 A.N.P.A. a preluat de la A.D.S. arhiva, documentele
aferente și acțiunile pe care A.D.S. le deține la societatea comercială cu profil
piscicol, a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole precum și alte
terenuri.
Ca urmare între A.D.S.
și A.N.P.A. a fost încheiat contractul de mandat din 23 decembrie 2009 prin care
A.D.S. este mandatată să intenteze orice acțiune judecătorească necesară îndeplinirii
atribuțiilor prevăzute în Legea nr. 317/2009, iar potrivit procesului verbal de
predare-primire din 18 martie 2010 A.N.P.A. a preluat dosarele de instanță și documentele
aferente acestora.
Prin întâmpinare, A.J.P.S.
Galați a solicitat menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.
Examinând cauza în temeiul
art. 304
1
C. proc. civ., înalta Curte de Casație și Justiție reține că
recursul este nefondat.
Așa cum se poate observa
din conținutul cererii de recurs nu sunt aduse critici concrete soluției pronunțate
de prima instanță, anume aceea a respingerii acțiunii ca inadmisibilă pentru lipsa
plângerii prealabile.
Ar rezulta doar că având
în vedere contractul de mandat încheiat între A.D.S. și A.N.P.A. în privința litigiilor
ce decurg din Legea nr. 317/2009 (pentru aprobarea O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul
și acvacultura), precum și faptul că dosarele de instanță și documentația aferentă
au fost preluate de A.N.P.A. la data de 18 martie 2010, se încearcă de către recurentă
a se justifica motivul pentru care odată cu acțiunea, introdusă în contencios administrativ
la data de 23 iulie 2009 și care face obiectul prezentului dosar, nu s-au depus
toate actele necesare.
Se observă că enumerarea
contractelor, protocoalelor, proceselor-verbale încheiate între A.D.S. și A.N.P.A.
nu este de natură a acoperi lipsa plângerii prealabile, care în cazul acțiunilor
care au ca obiect contracte administrative se efectuează sub forma concilierii directe
între părți conform normelor instituite prin art. 720
1
C. proc. civ.
și în raport de care instanța a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Cum în speță nu s-a făcut
dovada parcurgerii acestei proceduri prealabile cu caracter obligatoriu care reprezintă
o cerință pentru declanșarea procedurii judiciare în materia contenciosului administrativ,
înalta Curte reține că prima instanță a aplicat corect dispozițiile art. 109
alin. (2) coroborate cu art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, care trimite la
dispozițiile art. 720
1
C. proc. civ. și a admis excepția lipsei procedurii
prealabile care fiind o excepție peremptorie, dirimantă, conduce la respingerea
acțiunii.
Văzând și dispozițiile
art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat
de A.N.P.A. împotriva sentinței nr. 2384 din 18 mai 2010 a Curții de Apel București,
secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 9 iunie 2011.