ÎCCJ, decizie (scj.ro #84430)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84430) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Prescripția executării pedepsei. Întrerupere.
Cerere de extrădare
Cuprins
pe materii
: Drept penal. Partea generală. Prescripția executării pedepsei.
Întreruperea prescripției executării
Indice
alfabetic
: Drept penal
-
prescripția
executării pedepsei
-
întreruperea
prescripției executării
-
cerere de
extrădare
Legea nr.
302/2004
, art. 35 alin. (2)
Cererea de extrădare în vederea executării unei pedepse definitive întrerupe
cursul prescripției executării pedepsei; ca atare, din momentul întreruperii,
un nou termen de prescripție începe să curgă.
I.C.C.J., secția penală,
decizia nr. 4543 din 27 iulie 2005
Prin sentința penală nr. 61/2005 a Tribunalului Brașov s-a respins ca nefondată
sesizarea Biroului de executări penale din cadrul Tribunalului Brașov, privind
pe condamnatul P.I.
S-a reținut că, prin sentința penală nr. 26 din 9 martie 1995 a Tribunalului
Brașov, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 157 din 20 iunie 1997 a
Curții Supreme de Justiție, P.I. a fost condamnat pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență prevăzută în art. 257 alin. (1) C. pen.
La data de 7 iulie 1997, Tribunalul Brașov, urmare a rămânerii definitive a
hotărârii de condamnare, a emis mandatul de executare.
Având în vedere data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, și anume
20 iunie 1997, conform art. 126 lit. b) C. pen., termenul de prescripție a
executării pedepsei este de 7 ani, care s-ar fi împlinit la 19 iunie 2004.
La dosarul cauzei, se găsește răspunsul Biroului Național Interpol din cadrul
Inspectoratului General al Poliției Române potrivit căruia condamnatul a fost
arestat în urma procedurii extrădării de către autoritățile judiciare ale
Regatului Spaniei – Arganda de Rei Madrid – la 30 mai 2003.
Conform art. 35 alin. (2) din Legea extrădării, depunerea cererii de extrădare
întrerupe prescripția neîmplinită anterior.
Cum inculpatul P.I. a fost arestat în procedura extrădării de autoritățile
spaniole la 30 mai 2003, iar termenul de împlinire a prescripției executării
pedepsei s-ar fi împlinit la data de 19 iunie 2004, rezultă că sesizarea
Biroului de executări penale din cadrul Tribunalului Brașov nu poate fi
primită, a motivat prima instanță.
Apelul condamnatului a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Brașov, prin
decizia nr. 148 din 11 mai 2005.
Recursul declarat de condamnat este nefondat.
Condamnatului i s-a aplicat prin sentința penală nr. 26 din 9 martie 1995 a
Tribunalului Brașov, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1570 din 20
iunie 1997 a Curții Supreme de Justiție, o pedeapsă de 2 ani închisoare.
Mandatul de executare a pedepsei a fost emis la 7 iulie 1997 de către instanța
de executare.
Potrivit art.126 C. pen., termenul de prescripție a executării pedepsei în
cazul de față era de 7 ani și urma să se împlinească la 19 iunie 2004.
Cum, însă, prin încheierea Curții de Apel Brașov din 4 iunie 2003 s-a cerut
extrădarea condamnatului în vederea executării pedepsei menționate, termenul de
prescripție s-a întrerupt în baza art. 35 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, iar
întreruperea cursului face să curgă un nou termen de prescripție, timpul scurs
până la apariția cauzei de întrerupere nemaifiind luat în calcul; astfel că, în
speță, prescripția executării pedepsei de 2 ani se va împlini la 3 iunie 2010.
Hotărârile atacate fiind legale și temeinice, recursul condamnatului a fost
respins.