ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 31.01.2017

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
31.01.2017
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Deliberând asupra recursurilor în casație de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1492 din data de 15.09.2015, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. x/2014, s-au dispus următoarele:

În baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a art. 41 alin. (1) C. pen. și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată în stare de recidivă postexecutorie.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., s-a interzis inculpatului A., pe durata a doi ani, exercițiul drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. s-a adăugat la pedeapsa complementară a interzicerii pe durata a doi ani, a exercițiului drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat partea neexecutată la data epuizării prezentei infracțiuni (03.04.2013) de 2 ani, 3 luni și 10 zile din pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (1969) aplicată prin sentința penală nr. 1503 din 17.12.2008 a Tribunalului București, secția a II-a penală, definitivă prin decizia penală 3073 din 01.10.2009 a Î.C.C.J., secția penală, inculpatului fiindu-i interzis exercițiul drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 4 ani, 3 luni și 10 zile după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

S-a dedus din cuantumul pedepsei complementare rezultante durata executată de la 04.04.2013 la zi. (2 ani, 5 luni și 12 zile).

În baza art. 45 alin. (5) rap. la art. 65 alin. (1) și la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată în stare de recidivă postexecutorie.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.,s-a interzis inculpatului B., pe durata a doi ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, exercițiul drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. s-a adăugat la pedeapsa complementară a interzicerii pe durata a doi ani, a exercițiului drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat partea neexecutată la data epuizării prezentei infracțiuni (03.04.2013) de 6 luni din pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (1969) aplicată prin sentința penală nr. 257 din 30.03.2010 a Tribunalului București, secția a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 2332 din 09.06.2011 a Î.C.C.J., secția penală, inculpatului fiindu-i interzis exercițiul drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 2 ani și 6 luni după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

S-a dedus din cuantumul pedepsei complementare rezultante durata executată de la 04.04.2013 la zi. (2 ani, 5 luni și 12 zile).

În baza art. 45 alin. (5) rap. la art. 65 alin. (1) și la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 16 alin. 1) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpații A. și B. cantitatea de 2,54 grame heroină, ambalată și sigilată cu sigiliul tip. M.I. nr. x, predată la IGPR, Direcția Cazier Judiciar, Statistică și Evidență Operativă conform dovezii seria x din 06.06.2013.

S-a luat act că proba ambalată și sigilată cu sigiliul tip M.I. nr. x constituită din 0,11 grame pulbere care conține heroină a fost consumată în procesul analizelor de laborator.

În baza art. 16 alin. 2) din Legea 143/2000, s-a confiscat de la inculpații A. și B. suma de 200 lei aferentă tranzacției din 02.04.2013, precum și suma de 1.100 de lei aferentă tranzacției din 03.04.2013, rezultând în final suma de 1300 lei.

În baza art. 45 alin. (6) C. proc. pen. s-au cumulat măsurile de siguranță anterior menționate cu măsura de siguranță a confiscării de la inculpatul A. a cantității de 0,09 grame heroină, 1,61 grame heroină, 15 comprimate clorhidrat de methadonărămasă după efectuarea analizelor de laborator și predată la camera de corpuri delicte conform dovezilor nr. x din 30.07.2008, y din 28.07.2008 și z din 28.07.2008 și a confiscării sumei de 50 de lei obținută din săvârșirea infracțiunii consemnată la CEC conform recipisei din 30.07.2008 (sentința penală nr. 1503 din 17.12.2008 a Tribunalului București, secția a II-a penală, definitivă prin decizia penală 3073 din 01.10.2009 a Î.C.C.J., secția penală).

În baza art. 45 alin. (6) C. proc. pen. s-au cumulat măsurile de siguranță anterior menționate cu măsura de siguranță a confiscării de la inculpatul B. a sumei de 100 lei obținută din săvârșirea infracțiunii și a cantităților de 0,12 grame substanță care conține heroină, 1,85 grame substanță care conține heroină, 6,14 grame substanță care conține heroină și 6,21 grame substanță care conține heroină (sentința penală nr. 257 din 30.03.2010 a Tribunalului București, secția a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 2332 din 09.06.2011 a Î.C.C.J., secția penală).

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în fapt, în esență, că, la data de 07.03.2013, lucrătorii de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București - Serviciul Antidrog - Biroul Zonal 1 s-au sesizat din oficiu cu privire la activitatea infracțională desfășurată de inculpatul A. zis "C." pe linia traficului de droguri de mare risc, respectiv heroină, pe care o comercializau în București.

În vederea identificării persoanelor implicate în aceste activități infracționale și obținerea mijloacelor de probă, prin ordonanța nr. 23/A din 11.03.2013 emisă de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București s-a dispus introducerea în cauză a investigatorului sub acoperire cu nume de cod "D." și a colaboratorului acestuia "E.", precum și autorizarea acestora în vederea cumpărării de droguri de la persoanele investigate.

Prin autorizația nr. 341/AI din 01.04.2013, emisă de Tribunalul București, s-a dispus interceptarea și înregistrarea audio/video în mediu ambiental a întâlnirilor și discuțiilor pe care colaboratorul menționat mai sus urma a le avea cu inculpații, cu ocazia efectuării cumpărărilor autorizate de droguri.

În baza ordonanței nr. 23/A din 11.03.2013, colaboratorul cu nume de cod "E.", sub supravegherea investigatorului sub acoperire "D." - nume de cod, a efectuat două cumpărări autorizate de droguri, respectiv heroină, de la inculpații A. zis "C." și B., după cum urmează:

În acest sens, colaboratorului i s-a efectuat un control corporal, ocazie cu care asupra lui nu s-au găsit sume de bani sau droguri, iar în prezența investigatorului sub acoperire l-a contactat telefonic pe inculpatul A. cu care a stabilit să se întâlnească în zona bisericii Sf. Mina, sector 2, în vederea realizării tranzacției cu droguri.

Colaboratorul, împreună cu investigatorul sub acoperire, s-a deplasat înspre locul menționat, iar înainte de a se despărți, acesta din urmă i-a înmânat suma de 200 lei, pentru a cumpăra patru doze de heroină.

La scurt timp, colaboratorul s-a întâlnit cu inculpatul A., care era însoțit de coinculpatul B., înmânându-i primului dintre aceștia suma de 200 lei primită anterior de la investigator și, împreună, au urcat într-un taxi cu care s-au deplasat în Piața x.

Inculpatul A. a coborât din taxi, s-a îndepărtat de acesta și a intrat în imobilul situat pe str. x, nr. 83/A, sector 2 București.

După câteva minute, inculpatul a revenit în locul unde îl așteptau colaboratorul și coinculpatul B. cu același autoturism s-au întors la biserica Sf. Mina.

În timp ce colaboratorul cobora din mașină, inculpatul A. a scos un plic din hârtie în care se afla heroină, a luat din aceasta cu titlu de comision o mică parte pentru a o consuma împreună cu coinculpatul B., după care i-a înmânat colaboratorului restul de droguri.

După efectuarea tranzacției cu heroină, colaboratorul "E." s-a îndreptat în locul în care îl aștepta investigatorul sub acoperire, căruia i-a predat drogurile cumpărate în modalitatea expusă mai sus.

Potrivit raportului de constatare tehnico - științifică din 12.04.2013, proba înaintată în cauză conține 0,11 grame heroină, probă consumată în procesul analizelor de laborator.

S-a arătat că declarația colaboratorului "E." se coroborează cu procesul-verbal întocmit de către organele de poliție care au efectuat supravegherea întâlnirii dintre colaborator și inculpați, cu procesul-verbal întocmit de către investigatorul sub acoperire cu nume de cod "D.", cu raportul de constatare tehnico - științifică din 12.04.2013, precum și cu procesul-verbal de redare a discuțiilor purtate de colaborator și inculpați cu ocazia cumpărărilor autorizate de droguri, convorbiri care au fost înregistrate audio/video în mediul ambiental.

În acest sens, colaboratorului i s-a efectuat un control corporal, ocazie cu care asupra lui nu s-au găsit sume de bani sau droguri, iar în prezența investigatorului sub acoperire, în jurul orelor 16:00, l-a contactat telefonic pe inculpatul A., care a stabilit ca loc de întâlnire biserica Sf. Mina.

Împreună cu investigatorul sub acoperire, s-a deplasat înspre locul menționat, iar înainte de a se despărți de acesta, colaboratorului i-a fost înmânată suma de 1.100 lei, pentru a cumpăra cinci grame de heroină.

La scurt timp, colaboratorul s-a întâlnit cu inculpații A. B., înmânându-i primului dintre aceștia suma de 1.100 lei primită anterior de la investigator și, împreună, au urcat într-un taxi cu care s-au deplasat în zona P-ța x (Galați).

Inculpatul A. a coborât din taxi, s-a îndepărtat de acesta, intrând în imobilul situat pe str. x, nr. 83A, sector 2.

După aproximativ 20 minute, inculpatul A. a revenit în locul unde îl așteptau colaboratorul și coinculpatul B., cu același autoturism, s-au deplasat înspre P-ța x, iar în apropierea intersecției cu strada Hristo Botev, cei trei au coborât din taxi și au intrat în incinta benzinăriei F. pentru a efectua tranzacția cu droguri.

Colaboratorul împreună cu inculpatul A. au intrat în grupul sanitar, unde a fost efectuată tranzacția cu droguri, ocazie cu care inculpatul a luat din punguța cu heroină o mică parte ca și comision, au discutat câteva minute, după care s-au despărțit. În tot acest timp inculpatul B. a rămas afară pentru a supraveghea zona.

După efectuarea tranzacției cu heroină, colaboratorul "E." s-a îndreptat în locul în care îl aștepta investigatorul sub acoperire, căruia i-a predat drogurile cumpărate în modalitatea expusă mai sus.

Din raportul de constatare tehnico - științifică din 22.04.2013 rezultă că proba înaintată în cauză conține 2,69 grame heroină.

Cantitatea de 2,54 grame heroină rămasă în urma analizelor de laborator a fost depusă la Camera de Corpuri Delicte, conform dovezii seria x, nr.x din data de 06.06.2013.

S-a arătat că declarația colaboratorului "E." se coroborează cu procesul-verbal întocmit de către organele de poliție care au efectuat supravegherea întâlnirii dintre colaborator și inculpați, cu procesul-verbal întocmit de către investigatorul sub acoperire "D.", precum și cu raportul de constatare tehnico - științifică menționat mai sus.

De asemenea, convorbirea dintre colaborator ºi inculpații A. B. a fost interceptată și înregistrată audio-video în mediul ambiental, din cuprinsul acesteia rezultând fără niciun dubiu săvârșirea acestei infracțiuni.

Astfel, după ce colaboratorul s-a întâlnit cu cei doi inculpați au purtat discuții legate de tranzacția cu droguri din data de 02.04.2013, ocazie cu care colaboratorul și-a exprimat nemulțumirea în legătură cu cantitatea de heroină pe care i-au vândut-o și implicit suma de bani pe care le-a remis-o.

În acest timp, colaboratorul i-a înmânat inculpatului A. suma de 1000 lei, pentru a cumpăra cinci grame de heroină, după care împreună cu cei doi inculpați s-a deplasat cu un taxi în vederea procurării drogurilor, activitate realizată efectiv de inculpatul mai sus menționat. În tot acest timp colaboratorul împreună cu inculpatul B. au discutat despre heroină.

După ce inculpatul A. s-a reîntors la cei doi, a înmânat drogurile coinculpatului B.; și s-au deplasat până; în incinta benzinăriei F. situată; pe b-dul x, în vederea efectuării tranzacției.

În acest sens inculpatul B. a restituit coinculpatului A. punguța cu droguri, anterior acestui moment reținându-și o parte ca și comision, după care acesta din urmă împreună cu colaboratorul au intrat în toaleta din benzinărie unde a avut loc tranzacția cu droguri.

Instanța de fond a reținut situația de fapt expusă anterior în urma analizei coroborate a materialului de probă administrat în cauză, respectiv: declarațiile inculpaților date în cursul cercetării judecătorești, procesul-verbal de redare a declarației colaboratorului cu nume de cod "E." cu ocazia efectuării cumpărării autorizate de droguri din data de 02.04.2013, procesul-verbal întocmit de organele de poliție cu ocazia efectuării activităților din data de 02.04.2013, procesul-verbal întocmit de către investigatorul sub acoperire cu nume de cod " D.", procesul-verbal de redare a discuțiilor purtate de colaboratorul cu nume de cod "E." cu inculpații A. și B. cu ocazia tranzacției cu droguri efectuată la data de 02.04.2013, raportul de constatare tehnico - științifică din 12.04.2013, procesul-verbal de redare a declarației colaboratorului cu nume de cod "E." cu ocazia efectuării cumpărării autorizate de droguri din data de 03.04.2013, procesul-verbal întocmit de organele de poliție cu ocazia efectuării activităților din data de 03.04.2013, procesul-verbal întocmit de către investigatorul sub acoperire cu nume de cod "D.", cu ocazia activităților desfășurate în data de 03.04.2013, procesul-verbal de redare a discuțiilor purtate de colaboratorul cu nume de cod "E." cu inculpații A. și B. cu ocazia tranzacției cu droguri efectuată la data de 03.04.2013, raportul de constatare tehnico - științifică din 22.04.2013, procesul-verbal din care rezultă că inculpatul A. în perioada aprilie 2013 - iulie 2013 a fost plecat în Franța, procese-verbale întocmite în urma verificărilor cu privire la inculpații A. și B., din care rezultă că aceștia se sustrag de la urmărirea penală.

Instanța de fond a reținut implicarea inculpatului B. în cele două vânzări anterior menționate, acesta fiind alături de inculpatul A. în ambele situații, implicându-se în discuțiile privind calitatea și respectiv cantitatea drogurilor vândute, aspecte de natură a convinge colaboratorul să finalizeze tranzacțiile în cauză. Faptul că, potrivit declarației inculpatului A., inculpatul "B. nu cunoștea nimic în legătură cu calitatea drogurilor pentru că nu mai cumpărase de la același furnizor, neavând intrare; pur și simplu s-a dat mare ca să meargă tranzacția" demonstrează chiar acest lucru, veridicitatea informațiilor furnizate colaboratorului neavând relevanță cu privire la existența ilicitului penal.

În drept, s-a apreciat că faptele inculpatului A., constând în aceea că în datele de 02.04.2013 și 03.04.2013, împreună cu coinculpatul B., a vândut colaboratorului cu nume de cod "E." cantitatea totală de 2,80 grame heroină, contra sumei de 1.300 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

De asemenea, s-a reținut că faptele inculpatului B., constând în aceea că, în datele de 02.04.2013 și 03.04.2013, împreună cu coinculpatul A., a vândut colaboratorului cu nume de cod "E." cantitatea totală de 2,80 grame heroină, contra sumei de 1300 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților A. zis "C." și B., prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Tribunalul a reținut că inculpatul A. zis "C." este cetățean român, este căsătorit, este angajat în cadrul S.C. G. S.R.L., iar inculpatul B. este cetățean român, nu este căsătorit, nu are loc de muncă. De asemenea, inculpații au comis faptele deduse judecății în stare de recidivă postcondamnatorie, fiind anterior condamnați pentru săvârșirea aceluiași tip de ilicit penal.

Împotriva sentinței penale anterior menționate, în termenul prevăzut de lege, inculpații A. și B. au declarat apel.

Inculpatul A. a solicitat desființarea sentinței penale atacate și, pe fond, rejudecând, reducerea cuantumului pedepsei aplicate, cu reținerea art. 5 C. pen. și art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen., art. 75 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., având în vedere și circumstanțele reale de săvârșire a faptei, motivat de faptul că inculpatul doar a intermediat vânzarea de droguri, nefiind luată în considerare acțiunea provocatoare a agentului colaborator.

Inculpatul B. a solicitat desființarea sentinței primei instanțe și, pe fond, rejudecându-se cauza, achitarea sa, în temeiul dispozițiilor art. 16 lit. c) C. proc. pen., apreciind că nu există probe că acesta ar fi comis infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, arătând că Legea nr. 143/2000 la art. 4 pedepsește doar deținerea ilicită de droguri, dar nu și consumul propriu-zis, iar în prezenta cauză nu a existat pericolul ca drogurile să ajungă la alți consumatori.

Prin decizia penală nr. 921/A, din data de 1 iunie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel București, secția I penală, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate de apelanții inculpați A. și B. împotriva sentinței penale nr. 1492 din 15.09.2015, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală.

Examinând sentința penală apelată, prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, Curtea a constatat că apelurile declarate sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

S-a arătat că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt, dând o încadrare juridică corespunzătoare, din probele administrate pe parcursul procesului penal rezultând fără echivoc vinovăția inculpaților A. B. cu privire la săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

Astfel, s-a susținut că inculpații, la datele de 02.04.2013 și 03.04.2013, au vândut colaboratorului cu nume de cod "E." cantitatea totală de 2,80 grame de heroină, pentru suma de 1300 lei, așa cum reiese din procesul-verbal de redare a declarației colaboratorului cu nume de cod "E." cu ocazia efectuării cumpărării autorizate de droguri din data de 02.04.2013, procesul-verbal întocmit de organele de poliție cu ocazia efectuării activităților din data de 02.04.2013, procesul-verbal întocmit de către investigatorul sub acoperire cu nume de cod " D.", procesul-verbal de redare a discuțiilor purtate de colaboratorul cu nume de cod "E." cu inculpații A. și B. cu ocazia tranzacției cu droguri efectuate la data de 02.04.2013, raportul de constatare tehnico - științifică din 12.04.2013, procesul-verbal de redare a declarației colaboratorului cu nume de cod "E." cu ocazia efectuării cumpărării autorizate de droguri din data de 03.04.2013, procesul-verbal întocmit de organele de poliție cu ocazia efectuării activităților din data de 03.04.2013, procesul-verbal întocmit de către investigatorul sub acoperire cu nume de cod "D.", cu ocazia activităților desfășurate în data de 03.04.2013, procesul-verbal de redare a discuțiilor purtate de colaboratorul cu nume de cod "E." cu inculpații A. și B. cu ocazia tranzacției cu droguri efectuată la data de 03.04.2013 și raportul de constatare tehnico - științifică din 22.04.2013.

S-a arătat că apărarea inculpatului B., în sensul că nu există probe că ar fi comis infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, legea nepedepsind consumul de droguri, nu poate fi primită, probele demonstrând participarea sa la vânzarea drogurilor, acesta implicându-se activ în discuțiile privind calitatea și cantitatea drogurilor vândute, aspecte de natură a convinge colaboratorul să finalizeze tranzacțiile în cauză.

De asemenea, s-a arătat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 101 alin. (3) C. proc. pen., privind provocarea din partea colaboratorului cu nume de cod "E." în condițiile în care ambii inculpați se ocupau anterior cu tranzacționarea de droguri, iar inițiativa vânzării drogurilor le-a aparținut.

În raport de gradul de pericol social concret al faptelor, de împrejurările și modalitatea de comitere, de persoana inculpaților, care nu au avut o atitudine sinceră și care sunt recidiviști, Curtea a apreciat că prima instanță a procedat la o justă individualizare a pedepselor aplicate, care, de altfel, sunt orientate spre minimul special majorat, conform art. 43 alin. (5) C. pen., acestea fiind de natură să asigure prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, nefiind justificată solicitarea de reținere de circumstanțe atenuante.

Împotriva deciziei penale nr. 921/A din data de 1 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2014, au declarat prezentele recursuri în casație inculpații A. și B.

În cererea de recurs în casație formulată, inculpatul A. a invocat cazurile de recurs în casație prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 8 și pct. 12 C. proc. pen., incidente atunci când în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal, respectiv s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. În motivarea scrisă a cererii, inculpatul a susținut că vinovăția sa a constat în intermedierea drogurilor, fără să aibă niciun folos material, că nu se ocupa cu traficul de droguri propriu-zis, ci era doar un simplu consumator. A susținut, de asemenea, că a recunoscut fapta comisă în întregime și că nu i s-au reținut circumstanțe atenuante. A mai arătat că a formulat două denunțuri pentru a beneficia de prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, însă aceste denunțuri nu au fost finalizate, deși au fost înregistrate de ofițerii de la DIICOT, întrucât a fost arestat.

În cererea de recurs formulată, inculpatul B. nu a indicat niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 438 C. proc. pen., inculpatul susținând, în esență, că vinovăția sa nu a constat în traficul de droguri, așa cum s-a susținut de către instanțele care l-au condamnat, deoarece nu se ocupa cu traficul de droguri, ci era doar un consumator.

Prin încheierea din camera de consiliu din 29 noiembrie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2014, Înalta Curte a admis, în principiu, cererile de recurs în casație formulate inculpații B. și A. împotriva deciziei penale nr. 921/A din data de 01 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2014.

Pentru examinarea recursurilor în casație pe fond a fost stabilit termen de judecată la data de 31.01.2017, termen la care au avut loc dezbaterile, cauza rămânând în pronunțare.

Examinând recursurile în casație declarate de inculpații B. și A., Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Conform dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție este obligată să verifice, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar conform art. 447 C. proc. pen., pe această cale se verifică exclusiv legalitatea deciziei prin prisma cazurilor de recurs în casație expres și limitativ prevăzute de lege.

Așadar, se constată că potrivit noului C. proc. pen., recursul în casație este o cale extraordinară de atac, prin care sunt supuse verificării hotărâri definitive care au autoritate de lucru judecat, însă, numai în cazuri expres și limitativ prevăzute de lege și doar pentru motive de nelegalitate. Drept urmare, chestiunile de fapt analizate de instanța de fond și de apel (situația de fapt rezultată din coroborarea probelor), intră în puterea lucrului judecat și excedează cenzurii instanței învestită cu judecarea recursului în casație.

Prin limitarea cazurilor în care poate fi exercitată, această cale extraordinară de atac tinde să asigure echilibrul între principiul legalității și principiul respectării autorității de lucru judecat, legalitatea hotărârilor definitive putând fi verificată doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege, așa cum s-a arătat anterior, fără ca pe calea recursului în casație să poată fi invocate și, respectiv, să poată fi analizate de către Înalta Curte de Casație și Justiție orice încălcări ale legii, ci numai cele pe care legiuitorul le-a apreciat ca având consecințe grave, excluzând reexaminarea faptelor și probelor deoarece, în acest mod, s-ar ajunge la transformarea recursului în casație într-un al doilea apel.

Aceste considerații sunt valabile și cu privire la criticile invocate de inculpații A. și B., critici pe care Înalta Curte le consideră a fi nefondate și care nu se circumscriu niciunuia dintre cazurile de recurs în casație care au fost prevăzute de legiuitor și cu atât mai puțin celor care au fost invocate în mod formal de către inculpatul A. Aceasta întrucât cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. nu poate fi incident în prezenta cauză, nefiind dispusă încetarea procesului penal, iar cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. nu este nici el incident, întrucât pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată inculpatului A. se încadrează în limitele prevăzute de lege, fiind chiar orientată spre minimul acesteia (limitele speciale ale pedepsei prevăzute pentru infracțiunea de trafic de droguri sunt cuprinse între 5-12 ani închisoare, s-au majorat cu încă jumătate, întrucât faptele au fost comise în stare de recidivă, rezultând, astfel, că limitele finale ale pedepsei care s-a aplicat inculpatului au fost cuprinse între 7 ani și 6 luni - 18 ani închisoare).

Referitor la cele două denunțuri pe care inculpatul A. le-a formulat pentru a beneficia de prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, denunțuri care nu au fost finalizate, întrucât a fost arestat, Înalta Curte notează că reținerea acestui articol, prin care limitele de pedeapsă sunt reduse la jumătate, este la latitudinea instanțelor de judecată inferioare, fiind atributul exclusiv al acestora, iar reținerea sau nereținerea acestuia nu poate face obiectul analizei pe calea recursului în casație.

Cu privire la susținerile comune ale celor doi inculpați, care au arătat că nu făceau trafic de droguri, ci erau doar consumatori, Înalta Curte reține că prin invocarea acestor critici se constestă situația de fapt reținută de către cele două instanțe și vinovăția inculpaților, solicitându-se o reanalizare a faptelor și o reapreciere a probelor administrate în cauză cu consecința stabilirii unor împrejurări faptice diferite de cele reținute de instanțele inferioare și a nevinovăției inculpaților, ceea ce nu este permis a se realiza pe calea extraordinară de atac a recursului în casație, care se limitează la verificarea unei hotărâri intrată în puterea lucrului judecat doar la anumite chestiuni de drept, expres și limitativ prevăzute de lege.

Cu privire la celelalte critici formulate, Înalta Curte constată că acestea nu se pot circumscrie niciunuia dintre cazurile de recurs în casație prevăzute de lege.

Prin urmare, având în vedere aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile în casație declarate de inculpații B. și A. împotriva deciziei penale nr. 921/A din data de 01 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenții inculpați la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați, în cuantum de câte 260 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Respinge, ca nefondate, recursurile în casație declarate de inculpații B. și A. împotriva deciziei penale nr. 921/A din data de 01 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați, în cuantum de câte 260 lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2017.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă