ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #85237)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85237) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Cerere

accesorie de chemare în garanție. Disjungerea cererii.

Conflict

negativ de competență

Index

alfabetic

: Cerere accesorie

Competență

Conflict de competență

C.

proc. civ

., art. 17

Potrivit dispozițiilor art.17 C. proc. civ., cererile accesorii și

incidentale sunt  în căderea instanței competente să judece cererea

principală

.

secția de contencios administrativ și fiscal,

decizia

nr.2579 din 8 iunie 2004

Prin acțiunea  ce formează obiectul dosarului nr. C/105/2002 al Tribunalului

Gorj, Secția  comercială și de  contencios administrativ, reclamanta

SC „D.N.” SRL Târgu Jiu a  solicitat anularea deciziei nr.15 din 30

ianuarie 2002, emisă de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj,

precum și a procesului-verbal de  control încheiat la 28decembrie 2001, ca

nelegale.

De asemenea, a cerut exonerarea sa de plata unor sume de bani calculate cu

titlu de creanțe bugetare prin actele juridice menționate  mai sus.

La 10 mai2002, pârâta a formulat o cerere de  chemare în garanție  a

Băncii Renașterea Creditului Românesc Credit Bank S.A., solicitând

obligarea  acesteia la plata  sumei de 52.686.975 lei cu titlu

de  despăgubiri, în cazul în care se va  admite  acțiunea

principală.

Prin încheierea din 26 aprilie 2002, instanța sesizată a disjuns judecata

cererii de chemare în garanție, iar prin sentința civilă nr.743 din  7

iunie 2002 și-a declinat  competența de  soluționare  a

acestei cereri accesorii în favoarea Tribunalului București, în a cărei rază

teritorială  își au sediile Banca Renașterea Creditului Românesc – Credit

Bank SA și lichidatorul judiciar SC „B.C. A.” SA.

Secția a VIII-a pentru conflicte și litigii de muncă a  acestei din urmă

instanțe prin sentința civilă nr.1211 din  19 martie 2004 s-a dezinvestit,

la rândul său,  în favoarea instanței de judecată sesizată inițial.

Întrucât  între cele două tribunale s-a ivit un conflict negativ de

competență, dosarul cauzei a fost înaintat pentru regulator de  competență

Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art.20 pct.2 și art.22 alin.

(3)  C. proc. civ.

Se constată că soluția corectă este cea care a fost pronunțată

de

Tribunalul București, secția a VIII-a pentru conflicte și litigii de muncă.

Concluzia se impune întrucât, potrivit dispozițiilor art.17 din același cod,

cererile accesorii și incidentale sunt  în căderea instanței competente să

judece cererea principală.

In speță, cum deja s-a arătat, acțiunea principală  formulată  de

reclamanta SC „D.N.”SR Târgu Jiu ce formează obiectul dosarului nr. C/105/2002

al Tribunalului Gorj are ca obiect  cererea acestui agent economic pentru

anularea unui act administrativ-jurisdicțional, anume decizia nr.15/2002 emisă

de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj, precum și a

procesului-verbal de  control financiar încheiat la 28 decembrie 2001 de

aceeași autoritate publică, cu consecința exonerării sale de obligațiile

financiare stabilite.

Cu un asemenea obiect, litigiul dintre părți și implicit, cererea accesorie

de  chemare în garanție formulată de pârâtă la data de 10 mai 2002, atrag

competența instanței de  contencios administrativ investită de

reclamantă inițial, iar nu aceea a Tribunalului București.

Împrejurarea că prin încheierea din 26 aprilie 2002 a Tribunalului Gorj, Secția

comercială și de  contencios administrativ a fost disjunsă judecarea

cererii de chemare în garanție, nu  justifică nici  ea măsura

declinării competenței în favoarea altei instanțe judecătorești de  grad

egal, decât aceea în a  cărei  rază teritorială  își are sediul

reclamanta.

Ținând seama de  aceste considerente, s-a  stabilit competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția comercială și

de  contencios administrativ.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-06-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2579/2004
a fost înaintat pentru regulator de competență, Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform art. 20 pct. 2 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ. Se constată că soluția corectă este cea care a fost pronunțată de Tribunalul București, secția a
ÎCCJ 2003-03-05
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1379/2003
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 26 aprilie 2002, pronunțată în dosarul nr. 90/2002, având ca obiect acțiunea introdusă de reclamanta SC A.C.M.
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82613)
Contestație la executare. Competența instanței în raport cu motivul contestației Prin art.400 C.proc.civ., se face distincție între contestația introdusă pentru lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executor, care se intr
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83608)
Conflict negativ de competență. Acțiune în pretenții formulată de banca aflată în faliment,prin lichidator art.5 C.proc.civ. Acțiunea în pretenții formulată,prin lichidatorul judiciar,de banca aflată în faliment,în calitate de creditor,este
ÎCCJ 2005-11-03
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8765/2005
bancare preluate de A.V.A.S. este de competența curților de apel și că în raport de prevederile art. 373 pct. 2 C. proc. civ., competența teritorială aparține instanței de executare, iar nu celei de la sediul pârâtului. Curtea de Apel Craio
Sursă