ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1276/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1276/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra conflictului
negativ de competență de față, constată următoarele:
La data de 31 iulie 2014, reclamanții I.V.,
I.A.E., S.D., I.V.C.D., P.G., B.S.D., procurori și grefieri în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și Parchetul de pe lângă
Tribunalul Suceava, au solicitat obligarea pârâților Ministerul Public - Parchetul
de pe lângă Înalta Curte, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava,
Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, în solidar, la plata de daune
interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul
prejudiciului suferit de ei prin executarea de către debitori cu întârziere a
obligației de plată stabilită irevocabil în sarcina pârâților prin titluri
executorii, de la data pronunțării hotărârilor în continuare, pentru viitor,
până la achitarea integrală a sumelor pe care le datorează cu titlu de drepturi
salariale.
Învestit cu
soluționarea cauzei, Tribunalul Suceava, secția civilă, prin sentința nr. 1750
din 23 octombrie 2014, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a
declinat competența de soluționarea a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.
Pentru a pronunța această
hotărâre, prima instanță învestită a constatat că reclamanții au calitatea de
procurori și grefieri ce funcționează la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura
Humorului, instituție arondată jurisdicțional în raza de activitate a
Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Potrivit art. 127 alin.
(1) C. proc. civ. dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de
competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre
instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia
dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție
se află instanța la care își desfășoară activitatea, iar la alin. 3 se prevede
că aceste dispoziții se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor,
asistenților judiciari și grefierilor.
Tribunalul a apreciat
că aceste dispoziții legale sunt imperative și, întrucât, reclamanții nu au
indicat o instanță competentă din raza unei curți de apel învecinate ce cea în
a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, a declinat
cauza la Tribunalul Iași, instanță învecinată.
Astfel învestit prin
declinarea de competență, Tribunalul Iași, secția I civilă, prin sentința
civilă nr. 508 din 23 februarie 2015 a admis, la rândul său, excepția
necompetenței sale teritoriale, a declinat cauza spre competentă soluționare Tribunalului
Suceava și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat
dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea regulatorului de
competență.
Argumentele reținute
în motivarea acestei decizii au fost acelea că, în speță, reclamanții nu își
desfășoară activitatea în cadrul instanței competente să soluționeze cauza,
respectiv Tribunalul Suceava Apel - Curtea de Apel Suceava, astfel încât nu
sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ.
Cu privire la
conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în
baza art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta
Curte reține următoarele:
Dispozițiile art. 127
C. proc. civ. reglementează situația particulară a litigiilor în care este
implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei
fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a
cauzei, din pricina calității părții.
Textul de lege se
aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor
și vizează două situații, respectiv, când una din aceste persoane are
legitimare procesuală activă (este reclamant) - cazul în speță - și când are
legitimare procesuală pasivă (este pârât).
În cea dintâi
situație, potrivit legii, reclamantul „va sesiza una dintre instanțele
judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile
de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța
la care își desfășoară activitatea".
Pentru a opera însă
această competența specială, obligatorie când este vorba despre legitimarea
procesuală activă a subiectelor vizate de textul legal, este necesar a fi
îndeplinite două condiții: a) reclamantul să aibă calitatea de judecător,
procuror, asistent judiciar sau grefier la instanța competentă potrivit legii;
b) sesizarea altei instanțe, de același grad, din circumscripția unei curți de
apel învecinate.
Înalta Curte
constată, însă, că în cauză nu este îndeplinită prima condiție, în sensul că
din relațiile aflate la dosar rezultă că reclamanții nu funcționează ca
procurori în cadrul instanței de la care a operat declinarea de competență,
respectiv, Tribunalul Suceava.
Sintagma conținută în
textul art. 127 C. proc. civ. „competența instanței la care își desfășoară
activitatea" nu semnifică curtea de apel în a cărei circumscripție își
desfășoară activitatea judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau
grefierul, ci reprezintă instanța judecătorească la care acesta funcționează
efectiv.
Or, reclamanții nu
funcționează ca procurori în cadrul Tribunalului Suceava, ci în cadrul Parchetului
de pe lângă Judecătoria Gura Humorului (cu excepția lui S.D., ce nu mai are
calitatea de procuror și I.V.C.D. care își desfășoară activitatea în cadrul
Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea) aflate în circumscripția teritorială
a acestei instanțe, astfel încât instanța de la care a operat declinarea de
competență nu reprezintă instanța unde aceștia își „desfășoară efectiv activitatea
" potrivit dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., sens în care textul legal
ce a stat la baza declinării de competență dispusă de Tribunalul Suceava în
favoarea Tribunalului Iași nu este aplicabil și nu poate justifica învestirea
acestei din urmă instanțe cu judecarea litigiului.
Pentru aceste
considerente, competența de soluționare a cauzei se va stabili în favoarea
Tribunalului Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 mai 2015.