ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.05.2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1276/2015

HOTĂRÂRE
14.05.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1276/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra conflictului

negativ de competență de față, constată următoarele:

La data de 31 iulie 2014, reclamanții I.V.,

I.A.E., S.D., I.V.C.D., P.G., B.S.D., procurori și grefieri în cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și Parchetul de pe lângă

Tribunalul Suceava, au solicitat obligarea pârâților Ministerul Public - Parchetul

de pe lângă Înalta Curte, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava,

Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, în solidar, la plata de daune

interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul

prejudiciului suferit de ei prin executarea de către debitori cu întârziere a

obligației de plată stabilită irevocabil în sarcina pârâților prin titluri

executorii, de la data pronunțării hotărârilor în continuare, pentru viitor,

până la achitarea integrală a sumelor pe care le datorează cu titlu de drepturi

salariale.

Învestit cu

soluționarea cauzei, Tribunalul Suceava, secția civilă, prin sentința nr. 1750

din 23 octombrie 2014, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a

declinat competența de soluționarea a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță învestită a constatat că reclamanții au calitatea de

procurori și grefieri ce funcționează la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura

Humorului, instituție arondată jurisdicțional în raza de activitate a

Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

Potrivit art. 127 alin.

(1) C. proc. civ. dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de

competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre

instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia

dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție

se află instanța la care își desfășoară activitatea, iar la alin. 3 se prevede

că aceste dispoziții se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor,

asistenților judiciari și grefierilor.

Tribunalul a apreciat

că aceste dispoziții legale sunt imperative și, întrucât, reclamanții nu au

indicat o instanță competentă din raza unei curți de apel învecinate ce cea în

a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, a declinat

cauza la Tribunalul Iași, instanță învecinată.

Astfel învestit prin

declinarea de competență, Tribunalul Iași, secția I civilă, prin sentința

civilă nr. 508 din 23 februarie 2015 a admis, la rândul său, excepția

necompetenței sale teritoriale, a declinat cauza spre competentă soluționare Tribunalului

Suceava și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat

dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea regulatorului de

competență.

Argumentele reținute

în motivarea acestei decizii au fost acelea că, în speță, reclamanții nu își

desfășoară activitatea în cadrul instanței competente să soluționeze cauza,

respectiv Tribunalul Suceava Apel - Curtea de Apel Suceava, astfel încât nu

sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în

baza art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 127

implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei

fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a

cauzei, din pricina calității părții.

Textul de lege se

aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor

și vizează două situații, respectiv, când una din aceste persoane are

legitimare procesuală activă (este reclamant) - cazul în speță - și când are

legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În cea dintâi

situație, potrivit legii, reclamantul „va sesiza una dintre instanțele

judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile

de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța

la care își desfășoară activitatea".

Pentru a opera însă

această competența specială, obligatorie când este vorba despre legitimarea

procesuală activă a subiectelor vizate de textul legal, este necesar a fi

îndeplinite două condiții: a) reclamantul să aibă calitatea de judecător,

procuror, asistent judiciar sau grefier la instanța competentă potrivit legii;

b) sesizarea altei instanțe, de același grad, din circumscripția unei curți de

apel învecinate.

Înalta Curte

constată, însă, că în cauză nu este îndeplinită prima condiție, în sensul că

din relațiile aflate la dosar rezultă că reclamanții nu funcționează ca

procurori în cadrul instanței de la care a operat declinarea de competență,

respectiv, Tribunalul Suceava.

Sintagma conținută în

textul art. 127 C. proc. civ. „competența instanței la care își desfășoară

activitatea" nu semnifică curtea de apel în a cărei circumscripție își

desfășoară activitatea judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau

grefierul, ci reprezintă instanța judecătorească la care acesta funcționează

efectiv.

Or, reclamanții nu

funcționează ca procurori în cadrul Tribunalului Suceava, ci în cadrul Parchetului

de pe lângă Judecătoria Gura Humorului (cu excepția lui S.D., ce nu mai are

calitatea de procuror și I.V.C.D. care își desfășoară activitatea în cadrul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea) aflate în circumscripția teritorială

a acestei instanțe, astfel încât instanța de la care a operat declinarea de

competență nu reprezintă instanța unde aceștia își „desfășoară efectiv activitatea

" potrivit dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., sens în care textul legal

ce a stat la baza declinării de competență dispusă de Tribunalul Suceava în

favoarea Tribunalului Iași nu este aplicabil și nu poate justifica învestirea

acestei din urmă instanțe cu judecarea litigiului.

Pentru aceste

considerente, competența de soluționare a cauzei se va stabili în favoarea

Tribunalului Suceava.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 mai 2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-11-24
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2655/2015
necompetenței teritoriale. Prin sentința nr. 1551 din 21 octombrie 2015, Tribunalul Suceava, secția I civilă, a admis această excepție și a declinat competența soluționării acțiunii în favoarea Tribunalului Bistrița Năsaud. Prin aceeași hot
ÎCCJ 2015-04-24
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1128/2015
Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată, la data de 14 august 2014, pe rolul Tribunalului Suceava, reclamanții lasinovschi S.E., B.C.I., B.C., S.C., C.S.G., V.D., P.R., Ș.A. au chemat în j
ÎCCJ 2021-06-28
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1557/2021
nut că în speță competența teritorială este de ordine publică, potrivit prevederilor art. 127 alin. (1) și alin. (2 1 ) din C. proc. civ., ultimul interpretat în contextul deciziei nr. 7/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunța
ÎCCJ 2015-11-24
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2654/2015
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 14 aprilie 2014, reclamantul N.I. a chemat în judecată pe pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe
ÎCCJ 2015-06-02
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1264/2016
i de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava. Prin Sentința civilă nr. 3425 din 22 martie 2016, Judecătoria Iași a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava, reținând că dispozițiile
Sursă