ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1264/2016

Decizia

nr. 1264/2016

Asupra

conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată la data de 16 aprilie 2015, pe rolul

Judecătoriei Suceava, sub numărul de dosar x/314/2015,

reclamanții A. și B. au solicitat instanței, în contradictoriu

cu pârâtele C. SA București, C. SA București - Sucursala Suceava

și D. București, obligarea acestora din urmă la plata sumei de

103.013 lei, din care: 50.407,30 lei reprezentând contravaloarea

reparațiilor la autovehiculul avariat, 2670 lei pentru fiecare lună,

de la data avizării de daună și până la repararea

autovehiculului, (echivalent a 600 euro calculat la un curs valutar de 4,45 lei

pentru 1 euro, la data producem evenimentului) reprezentând contravaloarea

închirierii unui autovehicul pentru înlocuirea celui avariat, 10 lei pentru

fiecare lună, de la data avizării de daună și până la

repararea autovehiculului (echivalent a 2,3 euro calculat la un curs valutar de

4,45 lei pentru 1 euro la data producem evenimentului) reprezentând

contravaloarea taxei de drum nefolosită, 22 lei pentru fiecare lună,

de la data avizării de daună și până la repararea

autovehiculului reprezentând contravaloarea asigurării obligatorii a

autovehiculului avariat rămasă nefolosită, 550 lei reprezentând

cheltuieli cu ridicarea de la locul accidentului și transportul

autovehiculului avariat la unitatea service cea mai apropiată, 10.000 euro

reprezentând daune morale pentru prejudiciul de imagine creat prin neplata

despăgubirilor, la plata penalităților de întârziere de 0,2% pe

fiecare zi de întârziere, aplicate sumei debitului principal, de la data de 10

decembrie 2014 și până la data achitării integrale a debitului,

la plata dobânzii legale aplicate sumei debitului principal, în cuantum de

30,76 lei pe zi de întârziere, începând cu data de 08 martie 2015 și

până la data achitării integrale a debitului, precum și la plata

cheltuielilor de judecată.

În

motivare, reclamanții au arătat că la data de 07 decembrie 2014,

numitul E., conducea autovehiculul marca F. cu numărul de înmatriculare x,

dinspre Rădăuți spre cabana de vânătoare, pe raza comunei

Horodnicu de Sus, iar, la un moment dat, din cauza faptului că nu a

adaptat viteza de circulație la un carosabil acoperit cu gheață

și nu a redus viteza de circulație, a intrat pe contrasens și a

acroșat autovehiculul G. cu numărul de înmatriculare y, condus de B.,

producându-i avarii.

În

drept, reclamanții au invocat prevederile art. 54 din Legea nr. 136/1995

și art. 64 alin. (3) din OSCA nr. 14/2011.

Prin

precizările formulate la data de 26 octombrie 2015, pârâta D. a invocat

excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Suceava,

față de dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., având în

vedere că reclamanta este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Suceava, având funcția de procuror șef secție

judiciară.

Prin

Sentința civilă nr. 5072/2015, pronunțată la data de 29

octombrie 2015 în Dosarul nr. x/314/2015, Judecătoria Suceava a dispus

declinarea judecării cauzei în favoarea Judecătoriei Iași,

reținând că sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ.,

față de calitatea reclamantei de procuror în cadrul Parchetului de pe

lângă Tribunalul Suceava.

Prin

Sentința civilă nr. 3425 din 22 martie 2016, Judecătoria

Iași a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei Suceava, reținând că dispozițiile art. 127 C.

proc. civ. nu sunt aplicabile, întrucât reclamanta nu își

desfășoară activitatea la instanța în competența

căreia intră soluționarea prezentei cauze, respectiv la

Judecătoria Suceava.

Învestită

cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte

va constata că, în cauză, competența soluționării

cauzei revine Judecătoriei Suceava, pentru considerentele ce succed:

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava, la data de

16 aprilie 2015, reclamanții au învestit instanța cu

soluționarea unei acțiuni în pretenții constând în acordarea de despăgubiri

în materie de asigurare.

Reclamanta

A. își desfășoară activitatea la Parchetul de pe lângă

Tribunalul Suceava, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 127

C. proc. civ., dispoziții speciale, de strictă interpretare, care

reglementează expres doar situația în care cererea este de

competența instanței la care își desfășoară

activitatea magistratul ce are calitatea de reclamant.

Această

competență, reglementată de alin. (1) din art. 127 C. proc. civ.

este de ordine publică, astfel că în cazul în care un judecător

sau procuror are calitatea de reclamant într-o cerere de competența

instanței unde își desfășoară activitatea, acesta este

obligat să sesizeze una dintre instanțele arătate în text.

Sintagma

folosită de legiuitor în art. 127 C. proc. civ. "competența

instanței la care își desfășoară activitatea" nu

poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel în a cărui

circumscripție își desfășoară activitatea magistratul

reclamant, ci are înțelesul de instanța judecătorească la

care acesta funcționează efectiv.

În

speță, având în vedere că reclamanta nu își

desfășoară activitatea la Judecătoria Suceava, nu sunt

întrunite cerințele art. 127 C. proc. civ., astfel încât soluționarea

cererii este de competența instanței în a cărei

circumscripție teritorială domiciliază

reclamanții-asigurați, astfel cum prevăd dispozițiile art.

115 alin. (1) C. proc. civ., respectiv Judecătoria Suceava.

Pentru

toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 135 alin. (1)

C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării

cauzei în primă instanță în favoarea Judecătoriei Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Suceava.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 02 iunie 2015.

Procesat

de GGC - GV