ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1264/2016

Decizia nr. 1264/2016 Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 16 aprilie 2015, pe rolul Judecătoriei Suceava, sub numărul de dosar x/314/2015, reclamanții A. și B. au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtele C. SA București, C. SA București - Sucursala Suceava și D. București, obligarea acestora din urmă la plata sumei de 103.013 lei, din care: 50.407,30 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor la autovehiculul avariat, 2670 lei pentru fiecare lună, de la data avizării de daună și până la repararea autovehiculului, (echivalent a 600 euro calculat la un curs valutar de 4,45 lei pentru 1 euro, la data producem evenimentului) reprezentând contravaloarea închirierii unui autovehicul pentru înlocuirea celui avariat, 10 lei pentru fiecare lună, de la data avizării de daună și până la repararea autovehiculului (echivalent a 2,3 euro calculat la un curs valutar de 4,45 lei pentru 1 euro la data producem evenimentului) reprezentând contravaloarea taxei de drum nefolosită, 22 lei pentru fiecare lună, de la data avizării de daună și până la repararea autovehiculului reprezentând contravaloarea asigurării obligatorii a autovehiculului avariat rămasă nefolosită, 550 lei reprezentând cheltuieli cu ridicarea de la locul accidentului și transportul autovehiculului avariat la unitatea service cea mai apropiată,

10.000 euro reprezentând daune morale pentru prejudiciul de imagine creat prin neplata despăgubirilor, la plata penalităților de întârziere de 0,2% pe fiecare zi de întârziere, aplicate sumei debitului principal, de la data de 10 decembrie 2014 și până la data achitării integrale a debitului, la plata dobânzii legale aplicate sumei debitului principal, în cuantum de 30,76 lei pe zi de întârziere, începând cu data de 08 martie 2015 și până la data achitării integrale a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanții au arătat că la data de 07 decembrie 2014, numitul E., conducea autovehiculul marca F. cu numărul de înmatriculare x, dinspre Rădăuți spre cabana de vânătoare, pe raza comunei Horodnicu de Sus, iar, la un moment dat, din cauza faptului că nu a adaptat viteza de circulație la un carosabil acoperit cu gheață și nu a redus viteza de circulație, a intrat pe contrasens și a acroșat autovehiculul G. cu numărul de înmatriculare y, condus de B., producându-i avarii. În drept, reclamanții au invocat prevederile art. 54 din Legea nr. 136/1995 și art. 64 alin. (3) din OSCA nr. 14/2011. Prin precizările formulate la data de 26 octombrie 2015, pârâta D. a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Suceava, față de dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc.

civ., având în vedere că reclamanta este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, având funcția de procuror șef secție judiciară. Prin Sentința civilă nr. 5072/2015, pronunțată la data de 29 octombrie 2015 în Dosarul nr. x/314/2015, Judecătoria Suceava a dispus declinarea judecării cauzei în favoarea Judecătoriei Iași, reținând că sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ., față de calitatea reclamantei de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava. Prin Sentința civilă nr. 3425 din 22 martie 2016, Judecătoria Iași a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava, reținând că dispozițiile art. 127 C. proc. civ. nu sunt aplicabile, întrucât reclamanta nu își desfășoară activitatea la instanța în competența căreia intră soluționarea prezentei cauze, respectiv la Judecătoria Suceava.

Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte va constata că, în cauză, competența soluționării cauzei revine Judecătoriei Suceava, pentru considerentele ce succed: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava, la data de 16 aprilie 2015, reclamanții au învestit instanța cu soluționarea unei acțiuni în pretenții constând în acordarea de despăgubiri în materie de asigurare. Reclamanta A. își desfășoară activitatea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ., dispoziții speciale, de strictă interpretare, care reglementează expres doar situația în care cererea este de competența instanței la care își desfășoară activitatea magistratul ce are calitatea de reclamant.

Această competență, reglementată de alin. (1) din art. 127 C. proc. civ. este de ordine publică, astfel că în cazul în care un judecător sau procuror are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței unde își desfășoară activitatea, acesta este obligat să sesizeze una dintre instanțele arătate în text. Sintagma folosită de legiuitor în art. 127 C. proc. civ. "competența instanței la care își desfășoară activitatea" nu poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel în a cărui circumscripție își desfășoară activitatea magistratul reclamant, ci are înțelesul de instanța judecătorească la care acesta funcționează efectiv. În speță, având în vedere că reclamanta nu își desfășoară activitatea la Judecătoria Suceava, nu sunt întrunite cerințele art. 127 C. proc.

civ., astfel încât soluționarea cererii este de competența instanței în a cărei circumscripție teritorială domiciliază reclamanții-asigurați, astfel cum prevăd dispozițiile art. 115 alin. (1) C. proc. civ., respectiv Judecătoria Suceava. Pentru toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în primă instanță în favoarea Judecătoriei Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 02 iunie 2015. Procesat de GGC - GV