ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3004/2018

CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3004/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Prin sentința nr. 4206 din 29 iunie 2016, Tribunalul București, secția a VI-a civilă, a admis, în parte, cererea principală.

A obligat-o pe pârâta A. S.A. să plătească către reclamantul B. 100.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR la data plății, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat prin decesul numitei C., 100.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR la data plății, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat prin decesul numitului D.; către reclamanta E., 100.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR la data plății, cu titlu de daune morale, precum și 2.997,99 RON, cu titlu de daune materiale, pentru prejudiciul cauzat prin decesul numitului D.; către reclamantul F., 100.000 curo, echivalent în RON la cursul BNR la data plații, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat prin decesul numitului D.; către reclamanta G. 100.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR la data plății, cu titlu de daune morale, precum și 9.466,56 RON, cu titlu de daune materiale pentru prejudiciul cauzat prin decesul numitei C.; către reclamantul H., 100.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR la data plății, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat prin decesul numitei C.; către flecare dintre reclamanți penalități de întârziere în cuantum de 0,2%, calculate pentru fiecare zi de întârziere, aferente sumelor stabilite, începând cu data de 24 iulie 2015 și până ia plata efectivă a debitului. S-au respins celelalte pretenții, solicitate în cadrul cererii principale, ca neîntemeiate. S-a respins cererea formulată în subsidiar ca fiind rămasă fără obiect. S-a admis, în parte, cererea conexă formulată în principal de B., fiind obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 75,000 euro, echivalent în RON la cursul BNR la data plății, cu titlu de daune morale, precum și 2.052,94 RON, cu titlu de daune materiale, pentru prejudiciul cauzat prin vătămarea corporală, precum și penalități de întârziere în cuantum de 0,2%, calculate pentru fiecare zi de întârziere, aferente sumei stabilite, începând cu data de 24 iulie 2015 și până la plata efectivă a debitului. Au fost respinse celelalte pretenții, solicitate în principal în cadrul cererii conexe, ca neîntemeiate. A fost respinsă cererea conexă formulată, în subsidiar, de reclamantele E. și G., ca fiind rămasă tară obiect. A fost obligată pârâta să plătească reclamanților suma de 8.479,89 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 2358/A din 15 decembrie 2017, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, a admis apelul principal promovat de pârâta A. S.A. împotriva sentinței pronunțate de tribunal, pe care a schimbat-o, în parte, în sensul că:

Pe cererea principală: a obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantul B. a câte 30.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale pentru decesul fiecărui părinte, la care se adăugă penalități în procent de 0,2% calculate la cuantumul daunelor morale începând cu a II-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală; către reclamantul F. a sumei de 25.000 euro, echivalent in RON la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale pentru decesul fiului D., ta care se adăugă penalități în procent de 0,2% calculate la cuantumul daunelor morale începând cu a II-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală; către reclamanta E. a sumei de 25.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale pentru decesul fiului D., la care se adăugă penalități în procent de 0,2% calculate la cuantumul daunelor morale începând cu a II-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii si până la achitarea integrală; către reclamanta G. a sumei de 25.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale pentru decesul fiicei C., la care se adăuga penalități in procent de 0,2% calculate la cuantumul daunelor morale începând cu a II-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală; către reclamantul H. a sumei de 25.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale pentru decesul fiicei C., la care se adăuga penalități in procent de 0,2% calculate la cuantumul daunelor morale începând cu a II-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală.

Pe cererea conexă: a obligat-o pe pârâtă la. plata către reclamantul B. a sumei de 20.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul propriu (vătămare corporală), la care se adăugă penalități în procent de 0,2% calculate la cuantumul daunelor morale începând cu a II-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală; către reclamanta E. a sumei de 1932,94 RON cu titlu de daune materiale și către reclamanta G. a sumei de 120 RON cu titlu de daune materiale, Sa care se adaugă penalități în procent de 0,2% calculate la cuantumurile daunelor materiale începând cu a II-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate. A admis apelul incident declarat de reclamanții B., E. și G. și a schimbat, în parte, sentința, în sensul că a obligat-o pe pârâtă la plata către reclamanta E. a sumei de 1.075,72 RON cu titlu de daune materiale și către reclamanta G. a sumei de 21.253,77 RON cu titlu de despăgubiri materiale. A menținut în rest dispozițiile sentinței apelate. A obligat-o pe intimata S.C. A. S.A. la plata către apelanta E. a sumei de 40 RON reprezentând cheltuieli de judecată în apel (taxă timbru). A admis, în parte, cererea de acordare cheltuieli formulată de apelanta G. A obligat-o pe intimata S.C. A. S.A. la plata către apelanta G. a sumei de 4192 RON reprezentând cheltuieli de judecată în apel, A dispus darea în debit a reclamanților pentru taxele judiciare de timbru aferente cererilor de chemare în judecată., A obligat pe reclamantul B. la plata a două taxe judiciare de timbru în cuantum de 8.092 RON. A obligat pe reclamanții F., E., G. si H. la plata sumei de 8.092 RON fiecare cu titlu de taxă judiciară de timbru. A obligat pe reclamanta E. Sa plata sumei de 434,86 RON cu titlu de taxa judiciară de timbru. A obligat pe reclamanta G. la plata sumei de 1.766 RON cu titlu de taxă judiciară de timbru. A obligat pe pârâta S.C. A. S.A. la plata către reclamantul B. a sumei de 7.594,76 RON reprezentând cheltuieli de judecată în fond (taxa judiciară de timbru aferentă pretențiilor admise) sub condiția dovedirii achitării acestei sume de către reclamant la bugetul local. A obligat pe pârâta S.C. A. S.A. la plata către reclamantul B. a sumei de 2.899,92 RON reprezentând cheltuieli de judecată în fond (taxa judiciară de timbru aferentă pretenției admise) sub condiția dovedirii achitării acestei sume de către reclamant ia bugetul local. A obligat pe pârâta S.C. A. S.A. la plata către reclamanții F., E., G. si H. a câte 3.348,65 RON pentru fiecare reprezentând cheltuieli de judecată în fond (taxa judiciară de timbru aferentă pretențiilor admise) sub condiția dovedirii achitării acestei sume de către reclamanți la bugetul local. A obligat pe pârâta S.C. A. S.A. la plata către reclamanta E. a sumei de 434,86 RON reprezentând cheltuieli de judecată în fond (taxă judiciară de timbru aferentă pretenției admise) sub condiția dovedirii achitării acestei sume de către reclamantă la bugetul local. A obligat pe pârâta S.C. A. S.A. la plata către reclamanta G. a sumei de 1.766 RON reprezentând cheltuieli de judecată în fond (taxă judiciară de timbru aferentă pretenției admise) sub condiția dovedirii achitării acestei sume de către reclamantă la bugetul local împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții B., E., F., G. și H.

Potrivit rezoluției din 17 aprilie 2018, s-au comunicat motivele de recurs intimatei - pârâte, iar la 25 mai 2018, a fost înregistrată întâmpinarea formulată de aceasta.

Urmare a comunicării întâmpinării, recurenții au depus răspuns ia întâmpinare la 18 iunie 2018.

La data de 3 iulie 2018, s-a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, la 3 iulie 2018, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din cod și a acordat termen la 19 septembrie 2018, în camera de consiliu, fără citare părți, în vederea soluționării caii de atac.

La data de 20 iulie 2018, a fost înregistrat punctul de vedere al recurenților la raport, prin care au solicitat a se observa că valoarea obiectului cauzei deduse judecății se determină prin cumularea pretențiilor formulate. Au susținut că dispozițiile art. 100 alin. (1) C. proc. civ. impun observarea valorii obiectului fiecărei pretenții în parte numai în ipoteza în care mai mulți reclamanți formulează pretenții proprii împotriva aceluiași pârât, invocând raporturi juridice distincte și neaflate într-o legătură care să facă necesară judecarea lor împreună. Din interpretarea per a contraria a prevederilor acestui text de lege ar rezulta, în opinia recurenților, că în situația în care mai mulți reclamanți formulează pretenții împotriva aceluiași pârât, invocând raporturi juridice care au aceeași cauză, trebuie să se țină cont de valoarea cumulată a tuturor pretențiilor, fiind vorba de ipoteza unei participări procesuale sub aspect activ.

Recurenții au mai opinat că adoptarea unei soluții diferite, în sensul constatării inadmisibilității recursului, nu are nicio justificare legitimă și constituie un tratament discriminatoriu.

Analizând recursul, Înalta Curte constata că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

Potrivit dispozițiilor inițiale ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., în procesele pornite începând cu data intrării In vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până ia 1.000.000 RON inclusiv.

Aplicarea acestei norme a fost prorogată succesiv, ultima dată până la 1 ianuarie 2019, prin articolul unic alin. (1) al O.U.G. nr. 62/2015, precum și prin art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013.

Textul legal menționat a fost declarat neconstituțional prin decizia Curții Constituționale nr. 369/30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582/20 iulie 2017, în ceea ce privește sintagma "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv".

Prin decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosarele conexate nr. x/2018 și nr. y/2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 609 din 17 iulie 2018), s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 din C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, efectele deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani până la 1.000.000 RON inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017).

Având în vedere că decizia Curții de Apel București este pronunțată într-un litigiu început anterior publicării deciziei de neconstituționalitate evocată mai sus, aceasta nefiind incidență cauzei pendinte, regimul juridic al căilor de atac susceptibile a fi exercitate în speță se va stabili potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum era în vigoare înainte de a fi declarat neconstituțional, și anume, cu luarea în considerare a faptului că hotărârile pronunțate în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON nu sunt susceptibile de recurs.

Se reține, în acest sens, că prin cererea de chemare în judecată formulată la 9 decembrie 2015, reclamanții au chemat în judecată pe S.C. A. S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să o oblige pe pârâta la plata despăgubirilor civile, morale și materiale, precum și a penalităților de întârziere și dobânzilor, astfel:

- pentru B., 200.000 euro (câte 100.000 euro pentru fiecare părinte), despăgubiri morale, precum și despăgubiri materiale în sumă de 500 euro/lună.

- pentru E., 100.000 euro, daune morale, precum și despăgubiri materiale de 2.997,99 RON;

- pentru F., G. și H., câte 100.000 euro, cu titlu de daune morale pentru fiecare.

Contrar susținerii recurenților, cuantumul acestor pretenții nu se cumulează, potrivit art. 100 alin. (1) C. proc. civ., pentru a determina un alt regim juridic al căilor de atac.

Astfel, art. 100 alin. (1) C. proc. civ. stipulează în sensul că "Dacă mai mulți reclamanți, prin aceeași cerere de chemare în judecată, formulează pretenții proprii împotriva aceluiași pârât, invocând raporturi juridice distincte și neaflate într-o legătură care să facă necesară judecarea lor împreună, determinarea instanței competente se face cu observarea valorii sau, după caz, a naturii ori a obiectului fiecărei pretenții în parte".

Din interpretarea textului legal anterior citat rezultă că în situația în care mai mulți reclamanți formulează o singură cerere de chemare în judecată împotriva aceluiași pârât, în baza unor raporturi juridice distincte, stabilirea instanței competente nu se face în funcție de valoarea cumulată a tuturor pretențiilor, ci în funcție de valoarea fiecărei pretenții în parte.

Împrejurarea că reclamanții, în virtutea dispozițiilor care reglementează coparticiparea procesuala activă voluntară și a principiului disponibilității procesului civil, au ales să promoveze împreună cererea de chemare în judecată, în cadrul căreia fiecare a formulat pretenții proprii față de pârâtă, nu justifică, în mod legal, totalizarea valorii pretențiilor lor.

Astfel, reclamanții nu se află într-o situație de coparticipare procesuală activă obligatorie, fiecare dintre aceștia având posibilitatea de a se adresa instanței în mod separat, pentru acordarea de despăgubiri ca urmare a faptei ilicite ce reprezintă cauza juridică a pretențiilor lor.

Faptul că același eveniment a reprezentat cauza pentru formularea aceleiași cereri de chemare în judecată (legătura între raporturile juridice care justifică judecata împreună în sensul art. 100 alin. (1) C. proc. civ.), nu poate determina valoarea obiectului dedus judecății prin însumarea tuturor pretențiilor reclamanților, întrucât raportul juridic dintre flecare reclamant în parte și pârâtă este distinct, iar solicitarea de acordarea a despăgubirilor morale se întemeiază pe legătura de rudenie pe care fiecare dintre reclamanți a avut-o cu victimele accidentului.

Întrucât cererea de chemare în judecată vizează acordarea unor despăgubiri al căror cuantum nu depășește pragul de 1.000.000 RON prevăzut de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, rezultă că decizia nr. 2358 A din 15 decembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, nu poate fi supusă căii extraordinare de atac a recursului.

Se reține totodată că potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Față de toate cele de mai sus, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanții B., E., F., G. și H. împotriva deciziei nr. 2358/A din 15 decembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19.09.2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-03-18
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 670/2021
în contradictoriu cu pârâta S.C. F. S.A. și intervenientul H. (decedat). Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului A. suma de 2.423,48 RON și suma de 1.012 RON, cu titlu de daune materiale, suma de 90.000 RON, cu titlu de daune mora
ÎCCJ 2018-11-13
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4805/2018
Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele: 1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la 13 iunie 2016, sub dosarul nr. x/2016, reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B., a
ÎCCJ 2021-09-23
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1847/2021
Ședința publică din data de 23 septembrie 2021 Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la 3 aprilie 2019, sub nr. x/2019, reclamanții A., B., C. și D.,
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #230769)
, Secția a VI-a civilă la 27.08.2018, reclamanții A., B., prin reprezentant legal A., C., D., E., F. și G. au chemat în judecată pe pârâta S.C. H. S.A., solicitând obligarea acesteia, pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin decesul lui
ÎCCJ 2021-12-16
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2784/2021
22 mai 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2018. A fost admis apelul declarat de reclamanții A., B., C., D., E., F., G. și H. împotriva aceleiași sentințe, pe care a schimbat-o în parte, în sensul
Sursă