ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1128/2015

Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată, la data de 14 august 2014, pe rolul Tribunalului Suceava, reclamanții lasinovschi S.E., B.C.I., B.C., S.C., C.S.G., V.D., P.R., Ș.A. au chemat în judecată pe pârâții M.F.P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Statul Român prin M.F.P., Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și D.I.I.C.O.T., solicitând obligarea pârâților, în solidar, la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale reprezentând echivalentul prejudiciului suferit de creditor prin executarea cu întârziere a obligației de plată stabilită irevocabil în sarcina acestora prin titluri executorii, pe ultimii trei ani și în continuare, pe viitor, până la achitarea integrală a sumelor pe care ie datorează cu titlu de drepturi salariale, conform sentințelor și deciziilor pronunțate de Tribunalul Suceava și Curtea de Apel Suceava.

Prin sentința civilă nr. 1895 din 10 noiembrie 2014, Tribunalul Suceava a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a decimat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița-Nâsâud. Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Suceava a reținut următoarele: În raport de dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței ia care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Reclamanții au calitatea de procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, aflat în raza de jurisdicție a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava. S-a apreciat că și daca art. 127 C. proc. civ. poartă denumirea marginală „competența facultativă", nu trebuie interpretat că ar fi vorba de o competență facultativă în sensul că reclamantul are alegerea de a trimite cauza să fie judecată la instanța la care funcționează, fie la una din instanțele echivalente de pe raza unei curți de apel învecinate, ci doar că procurorul reclamant poate alege dintre instanțele echivalente din raza curților de apel învecinate, pe cea care-i convine.

Dispozițiile art. 127 C. proc. civ. sunt dispoziții de ordine publică, deoarece tind să protejeze încrederea în actul de justiție prin eliminarea oricărei suspiciuni că s-ar putea pronunța o soluție în favoarea magistratului reclamant sau pârât, ca urmare a relațiilor colegiale pe care acesta le are cu ceilalți judecători de la instanța la care funcționează, încrederea în actul de justiție depășind limita unui interes particular. Tribunalul Suceava a considerat că deși textul de sus-menționat se referă doar la situația magistratului care formulează o cerere de competența instanței la care funcționează, pentru identitate de rațiune acest articol este aplicabil și în situația în care competența soluționării cererii formulate de magistrați aparține instanței ierarhic superioare.

Tribunalul Bistrița-Năsăud, prin sentința nr. 18/F din 26 ianuarie 2015, a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava și constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a se pronunța asupra regulatorului de competență.

Tribunalul Bistrița-Năsăud a avut în vedere, în ce privește competența teritorială, că dispozițiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 și ale art. 269 alin. (2) C. muncii instituie o competență teritorială de ordine publica, exclusivă, în favoarea tribunalului în a cărui circumscripție reclamantul are fie domiciliul, fie reședința, fie locui de muncă, S-a reținut că reclamanții nu au în circumscripția Tribunalului Bistrița-Năsăud niciunul din aceste elemente, având domiciliul în circumscripția Tribunalului Suceava și au calitatea de procurori sau foști procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc. Faptul că reclamanții au calitatea de procurori sau foști procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc nu determină incidența dispozițiilor art. 127 C. proc.

civ., care reglementează competența teritorială facultativă, cu mențiunea că pentru reclamantul magistrat(judecător sau procuror) este obligatorie sesizarea altei instanțe, decât cea la care el își desfășoară activitatea, competența fiind facultativă doar sub aspectul că reclamantul magistrat (judecător sau procuror) are alegerea între mai multe instanțe de același grad din raza unei Curți de Apel învecinate. Norma cuprinsă în art. 127 alin. (1) C. proc.

civ., potrivit căreia "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea", normă care, potrivit alin. (3) din același articol, se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, este un mijloc procedural care urmărește înlăturarea oricărei suspiciuni de soluționare părtinitoare a cauzei datorate calității părții. S- reținut ca dispozițiilor art. 127 C. proc. civ. se referă doar la situația în care procurorul n(care este reclamant) își desfășoară activitatea de procuror la instanța competentă să soluționeze cererea în care are calitatea de reclamant.

Or, procurorii de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc nu desfășoară activitate de procuror (nici în cauzele penale și nici în cauzele civile) la Tribunalul Suceava ci, ei își desfășoară activitatea de procuror (respectiv o parte a activității) la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, Tribunalul Bistrița Năsăud a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile obligatorii ale art. 127 C. proc. civ. întrucât acțiunea formulată de reclamanți este de competența Tribunalului Suceava și nu de competența instanței la care aceștia își desfășoară activitatea de procuror respectiv Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.

Înalta Curte învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență constată că, în cauză, competent să soluționeze cauza este Tribunalul Suceava pentru următoarele considerente: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Suceava, la 14 august 2014, reclamanții au învestit instanța cu soluționarea unui conflict individual de muncă, de competența tribunalului în a cărei circumscripție teritorială aceștia își au domiciliul sau locul de muncă, conform art. 210 din Legea nr. 62/2011. Reclamanții își desfășoară activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și nu la Tribunalul Suceava, astfel că în cauza nu sunt mcidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ., dispoziții speciale, de strictă interpretare, care reglementează expres doar situația în care cererea este de competența instanței la care își desfășoară activitatea magistratul ce are calitatea de reclamant.

Art. 127 C. proc. civ. reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant, norma interzicând sesizarea instanței competente, dacă este aceea la care acesta își desfășoară activitatea. Sintagma folosită de legiuitor în art. 127 C. proc. civ. „competența instanței la care își desfășoară activitatea" nu poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel în a cărui circumscripție își desfășoară activitatea judecătorul reclamant, ci are înțelesul de instanța judecătorească la care acesta funcționează efectiv. În speță, având în vedere că reclamanții își desfășoară activitatea Ia Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și nu ia Tribunalul Suceava, nu sunt întrunite cerințele art. 127 C. proc.

civ., astfel încât soluționarea cererii este de competența Tribunalului Suceava ca instanță în a cărei circumscripție teritorială își au domiciliul procesual ales și locul de muncă reclamanții. Pentru considerente prezentate, având în vedere dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 aprilie 2015.