ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.04.2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1128/2015

HOTĂRÂRE
24.04.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1128/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra conflictului de competență de

față, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată, la data de 14 august 2014, pe rolul Tribunalului Suceava,

reclamanții lasinovschi S.E., B.C.I., B.C., S.C., C.S.G., V.D., P.R., Ș.A. au

chemat în judecată pe pârâții M.F.P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, Statul Român prin M.F.P., Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și D.I.I.C.O.T.,

solicitând obligarea pârâților, în solidar, la plata de daune interese

moratorii, respectiv dobânzi legale reprezentând echivalentul prejudiciului

suferit de creditor prin executarea cu întârziere a obligației de plată

stabilită irevocabil în sarcina acestora prin titluri executorii, pe ultimii

trei ani și în continuare, pe viitor, până la achitarea integrală a sumelor pe

care ie datorează cu titlu de drepturi salariale, conform sentințelor și

deciziilor pronunțate de Tribunalul Suceava și Curtea de Apel Suceava.

Prin sentința civilă nr. 1895 din 10

noiembrie 2014, Tribunalul Suceava a admis excepția necompetenței sale

teritoriale și a decimat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Bistrița-Nâsâud.

Pentru a pronunța această sentință,

Tribunalul Suceava a reținut următoarele:

În raport de dispozițiile art. 127 alin.

(1) C. proc. civ., dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere

de competența instanței ia care își desfășoară activitatea, va sesiza una

dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția

oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei

circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Potrivit alin. (3) al aceluiași

articol, dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în

cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Reclamanții au calitatea de procurori

la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, aflat în raza de

jurisdicție a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și a Parchetului

de pe lângă Tribunalul Suceava.

S-a apreciat că și daca art. 127 C.

proc. civ. poartă denumirea marginală „competența facultativă", nu trebuie

interpretat că ar fi vorba de o competență facultativă în sensul că reclamantul

are alegerea de a trimite cauza să fie judecată la instanța la care

funcționează, fie la una din instanțele echivalente de pe raza unei curți de

apel învecinate, ci doar că procurorul reclamant poate alege dintre instanțele

echivalente din raza curților de apel învecinate, pe cea care-i convine.

Dispozițiile art. 127 C. proc. civ.

sunt dispoziții de ordine publică, deoarece tind să protejeze încrederea în

actul de justiție prin eliminarea oricărei suspiciuni că s-ar putea pronunța o

soluție în favoarea magistratului reclamant sau pârât, ca urmare a relațiilor

colegiale pe care acesta le are cu ceilalți judecători de la instanța la care funcționează,

încrederea în actul de justiție depășind limita unui interes particular.

Tribunalul Suceava a considerat că

deși textul de sus-menționat se referă doar la situația magistratului care

formulează o cerere de competența instanței la care funcționează, pentru

identitate de rațiune acest articol este aplicabil și în situația în care

competența soluționării cererii formulate de magistrați aparține instanței

ierarhic superioare.

Tribunalul Bistrița-Năsăud, prin

sentința nr. 18/F din 26 ianuarie 2015, a declinat, la rândul său, competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava și constatând ivit

conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a dispus

înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a se pronunța

asupra regulatorului de competență.

Tribunalul Bistrița-Năsăud a avut în

vedere, în ce privește competența teritorială, că dispozițiile art. 210 din

Legea nr. 62/2011 și ale art. 269 alin. (2) C. muncii instituie o competență

teritorială de ordine publica, exclusivă, în favoarea tribunalului în a cărui

circumscripție reclamantul are fie domiciliul, fie reședința, fie locui de

muncă,

S-a reținut că reclamanții nu au în

circumscripția Tribunalului Bistrița-Năsăud niciunul din aceste elemente, având

domiciliul în circumscripția Tribunalului Suceava și au calitatea de procurori

sau foști procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.

Faptul că reclamanții au calitatea de

procurori sau foști procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung

Moldovenesc nu determină incidența dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., care

reglementează competența teritorială facultativă, cu mențiunea că pentru

reclamantul magistrat(judecător sau procuror) este obligatorie sesizarea altei

instanțe, decât cea la care el își desfășoară activitatea, competența fiind

facultativă doar sub aspectul că reclamantul magistrat (judecător sau procuror)

are alegerea între mai multe instanțe de același grad din raza unei Curți de

Apel învecinate.

Norma cuprinsă în art. 127 alin. (1) C.

proc. civ., potrivit căreia "Dacă un judecător are calitatea de reclamant

într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va

sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în

circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în

a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară

activitatea", normă care, potrivit alin. (3) din același articol, se

aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, este un mijloc procedural

care urmărește înlăturarea oricărei suspiciuni de soluționare părtinitoare a

cauzei datorate calității părții.

S- reținut ca dispozițiilor art. 127 C.

proc. civ. se referă doar la situația în care procurorul n(care este reclamant)

își desfășoară activitatea de procuror la instanța competentă să soluționeze

cererea în care are calitatea de reclamant.

Or, procurorii de pe lângă Judecătoria

Câmpulung Moldovenesc nu desfășoară activitate de procuror (nici în cauzele

penale și nici în cauzele civile) la Tribunalul Suceava ci, ei își desfășoară

activitatea de procuror (respectiv o parte a activității) la Judecătoria

Câmpulung Moldovenesc,

Tribunalul Bistrița Năsăud a apreciat

că în cauză nu sunt incidente dispozițiile obligatorii ale art. 127 C. proc.

civ. întrucât acțiunea formulată de reclamanți este de competența Tribunalului

Suceava și nu de competența instanței la care aceștia își desfășoară

activitatea de procuror respectiv Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.

Înalta Curte învestită cu soluționarea

conflictului negativ de competență constată că, în cauză, competent să

soluționeze cauza este Tribunalul Suceava pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea înregistrată la

Tribunalul Suceava, la 14 august 2014, reclamanții au învestit instanța cu

soluționarea unui conflict individual de muncă, de competența tribunalului în a

cărei circumscripție teritorială aceștia își au domiciliul sau locul de muncă,

conform art. 210 din Legea nr. 62/2011.

Reclamanții își desfășoară activitatea

la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și nu la Tribunalul

Suceava, astfel că în cauza nu sunt mcidente dispozițiile art. 127 C. proc.

civ., dispoziții speciale, de strictă interpretare, care reglementează expres

doar situația în care cererea este de competența instanței la care își

desfășoară activitatea magistratul ce are calitatea de reclamant.

Art. 127 C. proc. civ. reglementează

un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care judecătorul,

procurorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant, norma

interzicând sesizarea instanței competente, dacă este aceea la care acesta își

desfășoară activitatea.

Sintagma folosită de legiuitor în art.

127 C. proc. civ. „competența instanței la care își desfășoară activitatea"

nu poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel în a cărui

circumscripție își desfășoară activitatea judecătorul reclamant, ci are

înțelesul de instanța judecătorească la care acesta funcționează efectiv.

În speță, având în vedere că reclamanții

își desfășoară activitatea Ia Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung

Moldovenesc și nu ia Tribunalul Suceava, nu sunt întrunite cerințele art. 127 C.

proc. civ., astfel încât soluționarea cererii este de competența Tribunalului

Suceava ca instanță în a cărei circumscripție teritorială își au domiciliul

procesual ales și locul de muncă reclamanții.

Pentru considerente prezentate, având

în vedere dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va

stabili competența soluționării cauzei în primă instanță în favoarea

Tribunalului Suceava.

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi,

24 aprilie 2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-03-18
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 874/2015
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, Dosar nr. 979/109/2014 reclamanții V.C., T.F., D.E., B.N., G.
ÎCCJ 2015-01-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 38/2015
plată), iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca nefondată. La termenul de judecată din data de 25 iunie 2013, instanța a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Suceava. Judecătoria Suceava, prin sentința nr. 3901 din
ÎCCJ 2015-01-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 76/2015
petenței sale teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta SC A. SA în contradictoriu cu pârâta SC R.R.A.B. SRL și SC M. SA în favoarea Tribunalului Suceava. Tribunalul lași a reț
ÎCCJ 2015-04-29
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1189/2015
Decizia nr. 1189/2015 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 28 martie 2014 sub numărul de Dosar x/
ÎCCJ 2014-09-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 667/2015
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 4726 din 18 septembrie 2014, Tribunalul Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția nec
Sursă