ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1128/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1128/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra conflictului de competență de
față, constată următoarele:
Prin
acțiunea înregistrată, la data de 14 august 2014, pe rolul Tribunalului Suceava,
reclamanții lasinovschi S.E., B.C.I., B.C., S.C., C.S.G., V.D., P.R., Ș.A. au
chemat în judecată pe pârâții M.F.P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, Statul Român prin M.F.P., Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și D.I.I.C.O.T.,
solicitând obligarea pârâților, în solidar, la plata de daune interese
moratorii, respectiv dobânzi legale reprezentând echivalentul prejudiciului
suferit de creditor prin executarea cu întârziere a obligației de plată
stabilită irevocabil în sarcina acestora prin titluri executorii, pe ultimii
trei ani și în continuare, pe viitor, până la achitarea integrală a sumelor pe
care ie datorează cu titlu de drepturi salariale, conform sentințelor și
deciziilor pronunțate de Tribunalul Suceava și Curtea de Apel Suceava.
Prin sentința civilă nr. 1895 din 10
noiembrie 2014, Tribunalul Suceava a admis excepția necompetenței sale
teritoriale și a decimat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului Bistrița-Nâsâud.
Pentru a pronunța această sentință,
Tribunalul Suceava a reținut următoarele:
În raport de dispozițiile art. 127 alin.
(1) C. proc. civ., dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere
de competența instanței ia care își desfășoară activitatea, va sesiza una
dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția
oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei
circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.
Potrivit alin. (3) al aceluiași
articol, dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în
cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.
Reclamanții au calitatea de procurori
la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, aflat în raza de
jurisdicție a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și a Parchetului
de pe lângă Tribunalul Suceava.
S-a apreciat că și daca art. 127 C.
proc. civ. poartă denumirea marginală „competența facultativă", nu trebuie
interpretat că ar fi vorba de o competență facultativă în sensul că reclamantul
are alegerea de a trimite cauza să fie judecată la instanța la care
funcționează, fie la una din instanțele echivalente de pe raza unei curți de
apel învecinate, ci doar că procurorul reclamant poate alege dintre instanțele
echivalente din raza curților de apel învecinate, pe cea care-i convine.
Dispozițiile art. 127 C. proc. civ.
sunt dispoziții de ordine publică, deoarece tind să protejeze încrederea în
actul de justiție prin eliminarea oricărei suspiciuni că s-ar putea pronunța o
soluție în favoarea magistratului reclamant sau pârât, ca urmare a relațiilor
colegiale pe care acesta le are cu ceilalți judecători de la instanța la care funcționează,
încrederea în actul de justiție depășind limita unui interes particular.
Tribunalul Suceava a considerat că
deși textul de sus-menționat se referă doar la situația magistratului care
formulează o cerere de competența instanței la care funcționează, pentru
identitate de rațiune acest articol este aplicabil și în situația în care
competența soluționării cererii formulate de magistrați aparține instanței
ierarhic superioare.
Tribunalul Bistrița-Năsăud, prin
sentința nr. 18/F din 26 ianuarie 2015, a declinat, la rândul său, competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava și constatând ivit
conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a dispus
înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a se pronunța
asupra regulatorului de competență.
Tribunalul Bistrița-Năsăud a avut în
vedere, în ce privește competența teritorială, că dispozițiile art. 210 din
Legea nr. 62/2011 și ale art. 269 alin. (2) C. muncii instituie o competență
teritorială de ordine publica, exclusivă, în favoarea tribunalului în a cărui
circumscripție reclamantul are fie domiciliul, fie reședința, fie locui de
muncă,
S-a reținut că reclamanții nu au în
circumscripția Tribunalului Bistrița-Năsăud niciunul din aceste elemente, având
domiciliul în circumscripția Tribunalului Suceava și au calitatea de procurori
sau foști procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Faptul că reclamanții au calitatea de
procurori sau foști procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung
Moldovenesc nu determină incidența dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., care
reglementează competența teritorială facultativă, cu mențiunea că pentru
reclamantul magistrat(judecător sau procuror) este obligatorie sesizarea altei
instanțe, decât cea la care el își desfășoară activitatea, competența fiind
facultativă doar sub aspectul că reclamantul magistrat (judecător sau procuror)
are alegerea între mai multe instanțe de același grad din raza unei Curți de
Apel învecinate.
Norma cuprinsă în art. 127 alin. (1) C.
proc. civ., potrivit căreia "Dacă un judecător are calitatea de reclamant
într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va
sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în
circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în
a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară
activitatea", normă care, potrivit alin. (3) din același articol, se
aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, este un mijloc procedural
care urmărește înlăturarea oricărei suspiciuni de soluționare părtinitoare a
cauzei datorate calității părții.
S- reținut ca dispozițiilor art. 127 C.
proc. civ. se referă doar la situația în care procurorul n(care este reclamant)
își desfășoară activitatea de procuror la instanța competentă să soluționeze
cererea în care are calitatea de reclamant.
Or, procurorii de pe lângă Judecătoria
Câmpulung Moldovenesc nu desfășoară activitate de procuror (nici în cauzele
penale și nici în cauzele civile) la Tribunalul Suceava ci, ei își desfășoară
activitatea de procuror (respectiv o parte a activității) la Judecătoria
Câmpulung Moldovenesc,
Tribunalul Bistrița Năsăud a apreciat
că în cauză nu sunt incidente dispozițiile obligatorii ale art. 127 C. proc.
civ. întrucât acțiunea formulată de reclamanți este de competența Tribunalului
Suceava și nu de competența instanței la care aceștia își desfășoară
activitatea de procuror respectiv Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Înalta Curte învestită cu soluționarea
conflictului negativ de competență constată că, în cauză, competent să
soluționeze cauza este Tribunalul Suceava pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea înregistrată la
Tribunalul Suceava, la 14 august 2014, reclamanții au învestit instanța cu
soluționarea unui conflict individual de muncă, de competența tribunalului în a
cărei circumscripție teritorială aceștia își au domiciliul sau locul de muncă,
conform art. 210 din Legea nr. 62/2011.
Reclamanții își desfășoară activitatea
la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și nu la Tribunalul
Suceava, astfel că în cauza nu sunt mcidente dispozițiile art. 127 C. proc.
civ., dispoziții speciale, de strictă interpretare, care reglementează expres
doar situația în care cererea este de competența instanței la care își
desfășoară activitatea magistratul ce are calitatea de reclamant.
Art. 127 C. proc. civ. reglementează
un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care judecătorul,
procurorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant, norma
interzicând sesizarea instanței competente, dacă este aceea la care acesta își
desfășoară activitatea.
Sintagma folosită de legiuitor în art.
127 C. proc. civ. „competența instanței la care își desfășoară activitatea"
nu poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel în a cărui
circumscripție își desfășoară activitatea judecătorul reclamant, ci are
înțelesul de instanța judecătorească la care acesta funcționează efectiv.
În speță, având în vedere că reclamanții
își desfășoară activitatea Ia Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung
Moldovenesc și nu ia Tribunalul Suceava, nu sunt întrunite cerințele art. 127 C.
proc. civ., astfel încât soluționarea cererii este de competența Tribunalului
Suceava ca instanță în a cărei circumscripție teritorială își au domiciliul
procesual ales și locul de muncă reclamanții.
Pentru considerente prezentate, având
în vedere dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va
stabili competența soluționării cauzei în primă instanță în favoarea
Tribunalului Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi,
24 aprilie 2015.