ÎCCJ, decizie (scj.ro #83331)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83331) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Excepția de
neexecutare
a contractului. Regim juridic
Neexecutarea
contractului, întemeiată pe principiul
reciprocității și interdependenței obligațiilor
contractuale, nu este
nicio
excepție de
procedură propriu-zisă și
nicio
excepție de fond, în sensul legii ci doar un mijloc de apărare pe
care o parte, de regulă, pârâtul, îl poate invoca și asupra
căruia instanța se pronunță pe baza probelor administrate
în cauză
(Înalta Curte de Casație și Justiție Secția
comercială decizia
nr
. 3786 din 16 decembrie
2008)
Prin
cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Iași sub
nr.24163/245/2006, reclamanta S.C. T.H. SRL a chemat în judecată pârâta
S.C. I.G. SRL, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 105,837,5 lei cu
titlu de debit și penalități.
În motivare, reclamanta arată că prin contractul de prestări servicii
nr.598/10 octombrie 2003, părțile contractante au convenit ca
antreprenorul reclamant să presteze servicii de asistență
tehnică, consultanță și întocmire detalii de execuție
pentru lucrări de instalații și construcții. S-au emis
facturi în valoare de 20.541,07 lei. Pentru acoperirea sumei, s-au primit de la
beneficiar opt bilete la ordin, o altă parte din sumă a fost
recuperată prin executorul judecătoresc, rămânând de încasat
5.531,9 lei.
Tribunalul Iași, prin sentința nr.3561 din 14 noiembrie 2007, a admis
în parte acțiunea reclamantei și a obligat-o pe pârâtă să-i
plătească reclamantei sume reprezentând debit și
penalități datorate în baza contractului de prestări servicii.
Pentru a pronunța această soluție tribunalul a reținut
că (...) pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale de
plata serviciilor prestate de reclamantă acumulându-se un debit de
20.541,07 lei din care nu a fost încasată suma de 5.531,9 lei. Prin
urmare, această sumă este certă, lichidă și
exigibilă și reclamanta este îndreptățită la plata
acesteia.
La debitul achitat cu întârziere s-au calculat penalități potrivit
contractului încheiat de părți. Această sumă fiind
inferioară debitului, instanța a admis pretențiile reclamantei
privind această sumă.
Pârâta a formulat apel împotriva hotărârii instanței de fond iar
Curtea de Apel Iași, prin decizia nr.21 din 7 aprilie 2008 a respins
apelul acesteia ca
nefondat
.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen, pârâta S.C. I.G. SRL
solicitând admiterea recursului și modificarea deciziei atacate în sensul
admiterii apelului său și respingerii acțiunii reclamantei,
invocând următoarele motive:
A
invocat atât în fața instanței de fond cât și în fața celei
de apel excepția de
neexecutare
a contractului
dar
niciuna
dintre instanțe nu s-a
pronunțat asupra acestui mijloc de apărare, „nicăieri în
cuprinsul sentinței apelate nu se face vorbire despre invocarea acestei
excepții și cu atât mai puțin despre respingerea sau netemeinicia
acesteia”.
Excepția
vizează
neîndeplinirea
de către
reclamantă a obligațiilor stipulate în dispozițiile art.7 alin.1
din contractul nr.598/2003 care constau în prestarea serviciilor de
asistență tehnică, consultanță și întocmire
detalii de execuție pentru lucrări de instalații și
construcții. Or, reclamanta nu poate face și nu a făcut dovada
executării acestor obligații ce îi reveneau. (...)
Recursul
este
nefondat
.
Contrar celor susținute de recurentă instanța de fond a
reținut invocarea de către pârâtă a excepției
neexecutării
contractului de către pârâtă,
lucru pe care și instanța de apel îl reține, în mai multe
rânduri, în decizia atacată. Ambele instanțe au răspuns acestei
apărări a pârâtei prin aceea că, analizând clauzele contractuale
și probele de la dosar au conchis că reclamanta și-a îndeplinit
obligațiile contractuale, că pârâta a și achitat o parte din
debitul izvorând din lucrările facturate de reclamantă și pentru
care pârâta a emis bilete la ordin, fără însă a avea suficient
disponibil în cont și că întârzierea culpabilă a pârâtei în
plata debitului justifică obligarea ei și la penalități.
Faptul că instanțele nu au dispus în mod expres că resping
excepția de
neexecutare
a contractului
invocată de pârâtă nu înseamnă o
nepronunțare
a acestora pe o excepție procesuală sau
neanalizarea
unui motiv de apel întrucât invocarea de pârât a
neexecutării
contractului de către reclamant într-un litigiu privind obligații
sinalagmatice nu constituie o excepție procesuală în adevăratul
sens al cuvântului și al legii – art.136 și art.137 Cod
procedură civilă – ci doar un mijloc de apărare care
privește și pune în discuție fondul dreptului dedus
judecății. Ca atare
neexecutarea
contractului, întemeiată pe principiul reciprocității și
interdependenței obligațiilor contractuale, nu este
nicio
excepție de procedură propriu-zisă
și
nicio
excepție de fond, în sensul legii
ci doar un mijloc de apărare pe care o parte, de regulă, pârâtul, îl
poate invoca și asupra căruia instanța se pronunță pe
baza probelor administrate în cauză.
Acest lucru s-a întâmplat și în prezenta cauză în care
instanțele au examinat și s-au pronunțat, pe baza probelor,
asupra executării de către părți a obligațiilor
contractuale.