ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1095/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 654 din data de 18 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 21798/63/2012, a fost admisă excepția autorității de lucru judecat și a fost respins, în consecință, capătul de cerere principal formulat de reclamantul G.A. în contradictoriu cu pârâta SC C. SA, prin care a solicitat, în principal, obligarea acesteia la plata sumei de 60.000.000 lei vechi, reprezentând drepturi salariale. S-au respins, ca neîntemeiate, capetele de cerere subsecvente. Prin Decizia civilă nr. 6178 din 06 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 21978/63/2012, a fost admis recursul formulat de către reclamant, casată sentința și a fost trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj, instanța reținând că trebuia citată în cauză și pârâta SC A. SA București.

În rejudecare, Dosarul a fost înregistrat sub nr. 21798/63/2012*. Prin sentința civilă nr. 7741 din 05 decembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 21798/63/2012*, a fost respinsă cererea formulată de reclamant. Prin încheierea din data de 16 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 21798/63/2012*, a fost respinsă cererea de îndreptare eroare materială formulată de petentul G.A. Prin Decizia civilă nr. 659 din 02 aprilie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. 21798/63/2012* a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul G.A., împotriva sentinței civile nr. 7741 din 05 decembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 21798/63/2012*.

Prin Decizia nr. 1011 din 19 iunie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a fost respinsă, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorui G.A. împotriva Deciziei civile nr. 659 din 02 aprilie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. 21798/63/2012*. Prin încheierea din 10 iulie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de îndreptare a eroarii materiale strecurată în Decizia civilă nr. 1011 din 19 iunie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în Dosarul nr. 794/54/2014, formulată de contestatorui G.A. Prin încheierea din 9 octombrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 795/54/2014, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de lămurire cu privire la aplicarea dispozitivului încheierii de ședință din 10 iulie 2014 și de înlăturare a dispozițiilor potrivnice, formulată de petentul G.A.

Prin încheierea din data de 29 ianuarie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins, ca nefondată, cererea privind completarea încheierii din 09 octombrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, formulată de același petent. Instanța a reținut că cererea vizează completarea încheierii din 9 octombrie 2014 ce a avut ca obiect cerere de lămurire dispozitiv și, observând dosarul și actele ce au fost depuse de petent, a constatat ca, pentru termenul din 9 octombrie 2014, petentul a formulat doar cererea de lămurire a dispozitivului și nu a mai făcut alte cereri pe care instanța ar fi omis să se pronunțe. De asemenea, instanța a dezlegat în sensul că nu mai pot fi repuse în discuție dispozițiile legale invocate de petent, ce vizează fondul cauzei.

Prin cererea formulată la data de 4 februarie 2015, în temeiul ari 287 alin. (1) C. proc. civ., petentul a declarat apel împotriva încheierii din data de 29 ianuarie 2015, solicitând, în sinteză, să se admită cererile de completare a hotărârilor formulate, precum și cererile ce au flcut obiect al dosarului de fond, cu consecința casării tuturor hotărârilor anterioare prin care s-au respins cererile sale și acordării drepturilor bănești ce i se cuvin. Petentul a invocat ca temei al dreptului său, dispozițiile art. 225, 723 alin. (1) și art. 581 CproC. civ., art. 1 alin. (3) și (5); art. 21, 41, 52 alin. (1) din Constituție; art. 11, 14, 15, 1530 și 1535 din Legea nr. 287/2009; art. 5, 6, 8, 38, 39 1 lit a), art. 47 ind.

1, art. 154 alin. (3), art. 156, art. 161 alin. (4), art. 269 alin. (1) din Legea nr. 10/2011; art. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale; Legea privind accelerarea proceselor; Legea privind restituirea valutei nr. 634/2001; art. 47 alin. (1) și (2) și 48 din Legea nr. 303/2004 precum și art. 12 și 17 din Hotărârea C.S.M. nr. 328/2005. În principal, a arătat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 283 C.muncii ci cele ale art. 21 din DL nr. 167/1958, precum și cele ale art. 2502 din Legea nr. 287/2009 în privința dreptului la acțiunea de a solicita drepturi bănești. Analizând, cu prioritate, excepția inadmisibilității căii de atac, Înalta Curte urmează a o admite, având în vedere următoarele considerente: Regula privind legalitatea căilor de atac, consacrată de dispozițiile art. 129 din Constituție, presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la condițiile privind exercițiul căilor de atac reglementate de codul de procedură civilă 1865, aplicabil cauzei. Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor alin. (1) al art. 281 3 C. proc. civ. „încheierile pronunțate în temeiul ari.

281 și art. 281 1 , precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 281 2 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea". Se constată că, prin încheierea atacată, din data de 29 ianuarie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. 794/54/2004, a fost respinsă cererea de completare a încheierii din data de 9 octombrie 2014, prin care s-a respins ca nefondată cererea de lămurire cu privire la aplicarea dispozitivului încheierii de ședință din 10 iulie 2014 și de înlăturare a dispozițiilor potrivnice, încheieri pronunțate de Curtea de Apel Craiova, în același dosar.

La rândul său, prin încheierea din data de 10 iulie 2014, s-a respins, ca nefondată, cererea de îndreptare eroare materială strecurată în Decizia civile nr. 1011 din 19 iunie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. 794/54/2004, decizie prin care a fost respinsă contestația în anulare îndreptată împotriva Deciziei civile nr. 659 din 02 aprilie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. 21798/63/2012*, în soluționarea recursului. Potrivit dispozițiilor art. 320 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată. Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 299 C. proc.

civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, iar potrivit art. 377 alin. (2) din același cod, hotărârile date în recurs sunt irevocabile. În speță, încheierea de completare din data de 29 ianuarie 2015 a fost pronunțată de instanță ce a soluționat contestația în anulare a hotărârii pronunțate în recurs și, prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 377 alin. (2), coroborat cu art. 320 alin. (3) și art. 281 3 C. proc. civ., are caracter irevocabil, nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs. De asemenea, în temeiul principiului ierarhiei căilor de atac, hotărârea atacată nu poate fi atacată nici cu apel, cale de atac ce, potrivit dispozițiilor art. 282 alin. (1) C. proc.

civ., poate fi îndreptată numai împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță. Nu sunt aplicabile nici prevederile art. 282 alin. (2) C. proc. civ. text de lege ce face vorbire despre încheierile premergătoare pronunțate de instanța de apel, ce pot fi atacate odată cu fondul, cu excepția celor ce suspendă cursul judecății, ipoteze ce nu se regăsesc în speța de față Prin urmare, încheierea din data de 29 ianuarie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, prin care a fost respinsă cererea de completare a încheierii din data de 9 octombrie 2014, ce face obiectul prezentei căi de atac, fiind supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată, nu mai poate fi atacată cu vreo altă cale de atac de reformare, întrucât este o hotărâre irevocabilă.

Având în vedere considerentele expuse, se va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de petent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de petentul G.A. împotriva încheierii din 29 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 aprilie 2015.