ÎCCJ, Secția penală

Asupra conflictului de competență de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele: La data de 11 februarie 2019, petentul A., a formulat contestație împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii popririi asigurătorii dispuse de Curtea de Apel București, secția I penală, prin sentința penală nr. 267F din 28.12.2018, solicitând admiterea contestației și în consecință anularea Adresei de înființare a popririi asiguratorii nr. x/01.02.2019, emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin care a indisponibilizat, în limita sumei de 620.890.865 RON, sumele existente, precum și cele viitoare din conturile petentului și ridicarea măsurii popririi asiguratorii asupra conturilor petentului, având în vedere că s-au constituit garanții la nivelul obligațiilor stabilite de instanță prin sentința penală nr. 267F din 28.12.2018.

Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2019 pe rolul secției I penală a Curții de Apel București, fiind repartizată aleatoriu completului C3 Fond, cu termen de judecată la data de 14 februarie 2019. Prin încheierea din data de 14 februarie 2019 s-a dispus trimiterea dosarului având ca obiect contestarea modului de aducere la îndeplinire a măsurii popririi asiguratorii dispuse prin sentința penală nr. 267/F/28.12.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2016 la completul C4 Fond, apreciindu-se a fi competent potrivit art. 250 alin. (6) C. proc. pen.

Prin viza Președintelui secției I penală a Curții de Apel București din data de 01 martie 2019, ca urmare a încheierii din 01 martie 2019 de trimitere a cauzei la acesta pentru repartizare aleatorie, s-a apreciată că, față de dispozițiile art. 107 alin. (4) și (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, cauza a fost corect repartizată aleatoriu raportat la prevederile art. 250 alin. (6) C. proc. pen., astfel încât dosarul a fost trimis completului inițial investit. Ulterior, prin încheierea din 11 aprilie 2019 pronunțată de completul C3 Fond al Curții de Apel București, secția I penală, s-a dispus trimiterea dosarului având ca obiect contestarea modului de aducere la îndeplinire a măsurii popririi asiguratorii dispuse prin sentința penală nr. 267/F/28.12.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală în dosarul nr. x/2016 la completul C4 Fond, competent potrivit art. 250 alin. (6) C. proc.

pen., reținându-se că în cauză nu a fost pronunțată o hotărâre prin care să fi fost sesizat acest complet după desesizarea realizată prin încheierea din data de 14 februarie 2019. Prin sentința penală nr. 80/F din 23 aprilie 2019 pronunțată de completul C4 Fond al Curții de Apel București, secția I penală, s-a declinat cauza privind pe contestatorul condamnat A., la completul de judecată C3 Fond, în vederea soluționării acesteia, apreciindu-se că s-a ivit un conflict de competență între cele două complete ale Curții de Apel București, astfel că dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea emiterii regulatorului de competență.

Fiind învestită cu soluționarea regulatorului de competență, Înalta Curte, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată că nu suntem în prezența unui conflict negativ de competență în înțelesul normei procesual penale, care presupune ca două instanțe diferite, iar nu două completuri diferite ale aceleiași instanțe, în raport de dispoziția procesual penală, să aprecieze că sunt necompetente a judeca aceeași cauză, ci ne aflăm în fața unui refuz al unui complet ce funcționează în cadrul instanței competente a judeca contestația la executare, deși cauza i-a fost repartizată aleatoriu, în sistem informatic Ecris, conform dispozițiilor regulamentare. Împrejurarea că două completuri de judecată din cadrul unei secții ale aceleiași instanțe, dând o interpretare diferită dispozițiilor art. 250 alin. (6) C. proc.

pen., s-au considerat necompetente să soluționeze o cauză, nu impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit prevederilor art. 51 C. proc. pen., întrucât constituie un incident procedural a cărui soluționare este de competența Colegiului de conducere al instanței. Întrucât obiectul prezentei cauze nu intră în sfera de aplicabilitate a instituției conflictului de competență, Înalta Curte urmează a respinge ca inadmisibilă sesizarea Curții de Apel București, secția a I penală și va trimite dosarul privind pe contestatorul condamnat A. către aceeași instanță, spre competentă soluționare. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc.

pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 79 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E Respinge ca inadmisibilă sesizarea Curții de Apel București. Trimite cauza privind pe contestatorul condamnat A. la Curtea de Apel București, secția a I penală, spre competentă soluționare. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 79 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 august 2019.