ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 891/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B. au solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul Școlar al Municipiului București la emiterea deciziei prin care i se recunoaște reclamantei A. calitatea de profesor titular.

Soluția instanței de fond

Prin Sentința civilă nr. 2084 din 30 iunie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Școlar al Municipiului București prin C., în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Cererea de recurs

Împotriva Sentinței civile nr. 2084 din 30 iunie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au promovat prezentul recurs reclamanții A. și B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs, în esență, recurenții au susținut că instanța competentă în soluționarea cauzei, ca instanță de fond, este curtea de apel și nu tribunalului, astfel că, în mod greșit, Curtea de Apel București, s-a declarat necompetentă în soluționarea cauzei.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul-pârât Inspectoratul Școlar al Municipiului București a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că în cauză competența materială de soluționare revine Tribunalului București.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., completul de filtru învestit cu soluționarea dosarului de față a apreciat că recursul nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, în cauză hotărârea atacată nefăcând parte din categoria celor supuse recursului, ceea ce atrage aplicarea prevederilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 8 iulie 2015 completul a dispus comunicarea raportului întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3), raport prin care s-a apreciat ca fiind fundamentată soluția de respingere a recursului ca inadmisibil.

Recurenții-reclamanți au formulat plângere, în cadrul căreia își exprimă nemulțumirea cu privire la conținutul raportului.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis la data de 28 iulie 2015 memoriul formulat de doamna A. și domnul B..

Examinând cererea de recurs prin prisma dispozițiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

În speță, astfel cum s-a reținut și în raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, calea de atac exercitată nu este prevăzută de lege.

Văzând dispozițiile art. 132 alin. (3) din C. proc. civ. potrivit cărora:

"Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent", Înalta Curte constată că, hotărârea pronunțată de curtea de apel nu este supusă niciunei căi de atac și prin urmare, prezenta cale de atac exercitată de recurenții-reclamanți urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Mai mult, prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, stipulează de asemenea că hotărârile definitive nu sunt susceptibile de a fi atacate cu apel/recurs.

În concluzie, instanța de control judiciar constată că recurenții-reclamanți nu au deschisă calea de atac exercitată împotriva sentinței atacate, hotărâre care nu face parte din categoria celor supuse recursului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul formulat ca inadmisibil, ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva Sentinței civile nr. 2084 din 30 iunie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 martie 2016.

Procesat de GGC - MM