ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2535/2017

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 12 decembrie 2014, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare încheiat de pârâtă la data de 19 noiembrie 2014, prin care s-a reținut încălcarea dispozițiilor legale cu privire la regimul juridic al incompatibilităților, întrucât, în perioada 20 decembrie 2012 - 9 ianuarie 2014, simultan cu calitatea de deputat în Parlamentul României, a deținut funcția de administrator la Societățile B. SRL și C. SRL.

Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 838 din 24 martie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamantului A., ca neîntemeiată.

Cererea de recurs Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, reclamantul A. a formulat recurs, solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., casarea sentinței atacate și, rejudecând, admiterea cererii de chemare în judecată, cu consecința anulării Raportului de evaluare nr. x din 19 noiembrie 2014 întocmit de pârâtă.

Apărările formulate de intimată Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 8 februarie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ. Prin cererea scrisă depusă la dosarul cauzei la data de 29 mai 2017, anterior primului termen de judecată, recurentul-reclamant A. a învederat că renunță la judecata recursului. Prin încheierea din data de 31 mai 2017, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului. Totodată, a dispus comunicarea către intimata-pârâtă a cererii de renunțare la judecata recursului, formulată de recurentul-reclamant, cu mențiunea de a depune un punct de vedere cu privire la aceasta până la termenul de judecată fixat pentru judecata pe fond a recursului. Prin cererea înregistrată la dosar la 15 septembrie 2017, intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a solicitat să se ia act de cererea de renunțare la judecata recursului, formulată de recurentul-reclamant A., în temeiul art. 406 alin. (5) din C. proc. civ. II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației Înalta Curte, învestită cu soluționarea recursului de față, reține că s-a depus, de către recurentul-reclamant A., cerere de renunțare la judecata recursului, neîntemeiată în drept. Manifestarea de voință în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, care nu este supusă cenzurii Înaltei Curți, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil. Față de această cerere și în raport de dispozițiile art. 406 alin. (1) și alin. (6) din C. proc. civ., în conformitate cu care se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă, Înalta Curte va lua act de renunțarea recurentului-reclamant A. la judecata recursului declarat de acesta împotriva Sentinței civile nr. 838 din 24 martie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.