ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1593/2018

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, sub nr. x/2014, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Agenția Națională de Integritate, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să anuleze raportul de evaluare emis de pârâtă, publicat la poziția 2 pe site-ul A.N.I., din 2 iulie 2014 Comunicat - incompatibilitate - 11 foști sau actuali aleși locali.

Prin sentința civilă nr. 4779/23.06.2015, Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 3189 din 27 noiembrie 2015 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Prin încheierea din data de 11.02.2016 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamantul A. privind lămurirea hotărârii pronunțate, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 3189 din 27 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a declarat recurs.

La data de 20.04.2016, a fost înregistrată o nouă cerere prin care reclamantul A. a declarat recurs împotriva încheierii din Camera de consiliu din 11.02.2016 privind cererea de lămurire, completare dispozitiv.

Înalta Curte, verificând data la care au fost formulate recursurile, constată că acestea au fost declarate peste termenul prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Este adevărat că potrivit art. 485 alin. (1) C. proc. civ.

"Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel."

Însă, în cauză sunt incidente dispozițiile legii contenciosului administrativ care la art. 20 alin. (1) stipulează că:

"Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".

Înalta Curte constată că recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 3189 din 27 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu a fost formulat în termenul prevăzut de lege, deoarece sentința atacată a fost comunicată la data de 5.01.2016, iar recursul a fost înregistrat la data de 9.02.2016, prin poștă, astfel cum rezultă din plicul atașat la dosar, deci cu mult peste termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

De asemenea, recursul formulat împotriva încheierii din data de 11.02.2016 nu este declarat în termen, deoarece încheierea a fost comunicată la data de 1.02.2016, iar recursul a fost înregistrat la 18.04.2016.

Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Potrivit art. 186 C. proc. civ., republicat:

"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.

(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."

Înalta Curte constată că recurentul nu a solicitat repunerea sa în termen.

Cum în cauză, recurentul nu a pretins și nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea, în termen, a căii de atac, se va constata că recursurile sunt tardiv formulate și în temeiul art. 493 alin. (3) și (5) C. proc. civ. le va respinge, ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 3189 din 27 noiembrie 2011 și a încheierii din 11 februarie 2016, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulate.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2018.