ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2516/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2516/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra admisibilității în principiu a recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Hotărârea instanței de fond
Prin Sentința civilă nr. 707 pronunțată în data de 4 martie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru al Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termică emis de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, invocată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Regia Autonomă de Distribuire A Energiei Termice Constanta și Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice.
Cererea de recurs
Împotriva sentinței menționate la pct. I.2 a declarat recurs reclamanta A., care nu a indicat motivele de casare, criticile prezentate prin cererea de recurs nu pot fi încadrate în vreunul dintre motivele de prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Pregătirea dosarului de recurs și procedura de filtrare
Recursul fiind de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de filtrare reglementată de art. 493 C. proc. civ.
Prin raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, s-a apreciat ca fiind fundamentată soluția de anulare a recursului, reținându-se că recurenta-reclamantă A. nu a indicat motive de nelegalitate, care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., aceasta neaducând nici o critică sentinței.
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 04 aprilie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Părțile nu au depus la dosar puncte de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză
Analizând cererea de recurs, în raport cu dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată excepția nulității recursului, pentru considerentele arătate în continuare, împrejurare care, potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., face inutilă în tot cercetarea în fond a cauzei.
Conform art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ.:
"Art. 486. - Cererea de recurs
(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: [...]
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat
(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) și ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile."
Conform art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:
"Art. 489. - (1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).
(2) Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
În cauză, analizând cererea de recurs și susținerile expuse în cuprinsul acesteia, se constatată că recurenta-reclamantă A. nu a invocat niciunul dintre motive de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și nu a formulat critici cu privire la hotărârea primei instanțe care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de acest text de lege.
Totodată, se constată că aspectele prezentate nu sunt de natură a complini lipsurile cererii de recurs sub aspectul indicării și dezvoltării motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul declarat.
În consecință, Înalta Curte constată că este întemeiată excepția nulității recursului în raport cu dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5), coroborat cu art. 486 alin. (1) și (3) și art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va constata nulitatea recursului formulat de reclamanta A., ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod, decizia urmând a fi comunicată părților.
Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.
Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.
Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinței civile nr. 707 din 4 martie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Fără cale de atac.
Decizia se comunică părților.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 septembrie 2017.
Procesat de GGC - LM