ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 614/2021

HOTĂRÂRE

24.03.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 614/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 24 martie 2021

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 09.07.2020 sub nr. x/2020, petenta A. a solicitat instituirea curatelei pentru tatăl său, intimatul B..

Cererea nu a fost încadrată în drept.

Prin sentința nr. 3578/09.09.2020, Judecătoria Buzău a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț, reținând că intimatul are reședința într-o localitate din circumscripția teritorială a acestei instanțe.

Prin sentința nr. 3885/08.12.2020, Judecătoria Piatra Neamț a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Bicaz, reținând că, în realitate, instanța în a cărei circumscripție teritorială se află reședința intimatului este Judecătoria Bicaz, conform H.G. nr. 337/1993, din care rezultă acest lucru.

Prin sentința nr. 98/03.02.2021, Judecătoria Bicaz a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că, în urma anchetei sociale dispusă din oficiu, efectuată în comuna Borca la familia C. indicată de petentă, s-a stabilit că părțile din proces au locuit fără forme legale în comuna Borca, din luna martie 2020 până în luna septembrie 2020, în prezent fiind plecate, fără a fi păstrată legătura cu aceste persoane.

De asemenea, din evidențele DEPABD a rezultat că B. nu a avut niciodată reședința în județul Neamț, iar potrivit art. 91 C. civ., dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate.

Întrucât ambele părți au domiciliul în raza Judecătoriei Buzău, iar dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. rețin că dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, competența aparține acestei instanțe.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, pentru următoarele argumente:

Prin cererea introductivă de instanță, reclamanta A. a solicitat instituirea curatelei pentru tatăl său, intimatul B., cu motivarea că acesta este în vârstă, suferă de cancer al prostatei și este incapabil să-și poarte singur de grijă.

Potrivit art. 178 C. civ. "În afară de cazurile prevăzute de lege, instanța de tutelă poate institui curatela: a) dacă, din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, o persoană, deși capabilă, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau un administrator; b) dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deși capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare; c) dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un administrator general; d) dacă o persoană a dispărut fără a exista informații despre ea și nu a lăsat un mandatar sau un administrator general".

Cu privire la instanța competentă a soluționa cererea de instituire a curatelei, art. 179 C. civ. reține că aceasta este "a) în cazul prevăzut la art. 178 lit. a), instanța de la domiciliul persoanei reprezentate; b) în cazul prevăzut la art. 178 lit. b), fie instanța de la domiciliul persoanei reprezentate, fie instanța de la locul unde trebuie luate măsurile urgente; c) în cazurile prevăzute la art. 178 lit. c) sau d), instanța de la ultimul domiciliu din țară al celui lipsă ori al celui dispărut".

Dispozițiile legale anterior menționate trebuie coroborate și cu cele ale art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenta instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Conform referatului de anchetă socială întocmit de către Primăria Borca, județul Neamț (la solicitarea Judecătoriei Bicaz), a rezultat că petenta A. și tatăl acesteia, numitul B. au locuit la d-nul C., în comuna Borca, sat Pârâul Pântei, județul Neamț fără forme legale, din luna martie 2020 până în luna septembrie 2020, când au plecat de pe raza acestei localități, fără a mai păstra legătura cu persoanele la care au locuit în acea perioadă.

Acest lucru este confirmat și de dovezile procedurilor de citare cu petenta și tatăl acesteia aflate în dosarul Judecătoriei Bicaz, care poartă mențiunea că destinatarii nu mai locuiesc în satul Pârâul Pântei, adresa acestora fiind necunoscută.

Astfel, având în vedere că petenta și tatăl său nu mai locuiesc la reședința indicată, în raport de dispozițiile art. 114 C. proc. civ. corroborate cu dispozițiile art. 179 lit. a) C. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, ca instanță de la domiciliul persoanei reprezentate.