ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 603/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 603/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 22 martie 2022
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila la data de 21 aprilie 2021, sub nr. x/2021, petentul A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul B., instituirea curatelei și desemnarea fratelui său, C., calitate de curator pentru intimat.
În motivare, în esență, petentul a arătat că numitul B. are o stare de sănătate precară, cu probleme neurologice grave. Din actele medicale eliberate de-a lungul timpului și de Spitalul de Psihiatrie Socola din Iași, rezultă că acesta are și probleme psihice serioase care nu-i permit a se administra singur.
În drept, a invocat dispozițiile art. 178 lit. a) și b), art. 180, art. 182 pct. 1, 2 și 3 C. civ.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 4658 din data de 8 octombrie 2021, Judecătoria Brăila a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.
Instanța a reținut că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 114 C. proc. civ., conform cărora " (1)Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială în are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."
A mai arătat că intimatul B. are domiciliul stabilit în municipiul Brăila, dar în prezent este internat la Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca. Localitatea respectivă se află în circumscripția Judecătoriei Buzău, care este competentă să soluționeze cauza pe de o parte, pentru o administrare cât mai eficientă și facilă a probelor, iar pe de altă parte, întrucât se impune ca, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noțiunea de domiciliu sau de reședință să fie interpretată în sensul de locuința la care se află intimatul efectiv.
2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Buzău, secția civilă, prin sentința civilă nr. 6479 din 9 decembrie 2021 a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.
Instanța a constatat că, la data introducerii cererii de chemare în judecată la Judecătoria Brăila, acesta fiind momentul în funcție de care trebuie apreciată competența instanței, o schimbare ulterioară a domiciliului neinfluențând competența, intimatul B. avea domiciliul stabilit în mun. Brăila, astfel cum reiese din verificările efectuate în baza de date electronică a DEPABD al căror rezultat a fost consemnat în procesul-verbal aflat la dosarul instanței, în plus, neexistând nicio probă la dosarul cauzei din care să reiasă faptul că, la data sesizării Judecătoriei Brăila, intimatul domicilia în circumscripția teritorială a Judecătoriei Buzău.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență
Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul acțiunii îl constituie cererea de instituire a curatelei cu privire la intimatul B. și desemnarea fratelui său, C., calitate de curator pentru intimat.
Se observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei, în raport de modul de aplicare a art. 114 C. proc. civ. și de interpretarea noțiunii de domiciliu.
Potrivit dispozițiilor art. 114 Cod procedură civivilă "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."
Conform dispozițiilor C. civ. cuprinse în art. 91 "Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane. (3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune."
Din interpretarea dispozițiilor legale sus-menționate rezultă că, în accepțiunea C. civ., prin noțiunea de domiciliu la care face trimitere art. 179 lit. a) C. civ., trebuie să se înțeleagă locuința unde se găsește în fapt acea persoană, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare. Aceasta întrucât, mențiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reședința unei persoane nu au caracter constitutiv în ce privește determinarea acestora, ci numai caracter de evidență a persoanei respective.
În plus, dacă se are în vedere scopul pentru care s-a dat în competența instanței de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate soluționarea cererii de instituire a curatelei, acela de a facilita accesul acestor persoane aflate în situații speciale la instanță și dacă se ține seama de semnificația noțiunii de " domiciliu" rezultând din C. civ., se desprinde concluzia că ceea ce interesează pentru stabilirea competenței teritoriale în ipoteza reglementată de art. 179 alin. (1) lit. a) C. civ. este locuința efectivă a persoanei ocrotite.
În acest sens, art. 87 C. civ. prevede că " Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală".
Prin urmare, întrucât prin art. 114 C. civ. se prevede o situație de excepție de la regula instituită de acest articol - "dacă legea nu prevede altfel" -, iar legea care prevede altfel este C. civ., din interpretarea căruia prin noțiunea de domiciliu se înțelege adresa unde persoana ocrotită locuiește efectiv, se reține că în speță suntem în prezența unei norme speciale de competență imperativă care reglementează un caz de competență teritorială exclusivă de la care nu sunt permise derogări.
Pentru aceste motive, Înalta Curte reține că, potrivit de dispozițiile art. 179 alin. (1) lit. a) raportat la art. 178 lit. a) C. civ., instanța de tutelă competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Buzău, ca instanță în a cărei rază teritorială se află Săpoca, B. fiind internat la Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță din respectiva localitate.
Pentru considerentele înfățișate, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Buzău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 martie 2022.