ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 380/2026

Ședința publică din data de 26 februarie 2026

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Obiectul cererii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la 17 februarie 2025 cu dosar nr. x/2025, petentul A., în calitate de tutore al persoanei ocrotite B., a solicitat descărcarea sa de gestiune pentru anul 2024.

Cererea nu a fost motivată în drept.

II. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

2.1 Prin sentința nr. 2833 din 25 februarie 2025, Judecătoria Sectorului 4 București, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, reținând că sunt incidente dispozițiile art. 114 alin. (1) din C. proc. civ., precum și că persoana ocrotită era instituționalizată în continuare la Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Săpoca, județul Buzău.

2.2 Prin sentința nr. 8061 din 17 decembrie 2025, Judecătoria Buzău, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de petent, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, reținând că, în materia cererilor privind ocrotirea persoanei fizice, sunt aplicabile dispozițiile art. 114 alin. (1) din C. proc. civ., care consacră competența teritorială exclusivă a instanței în a cărei circumscripție domiciliază sau își are reședința persoana ocrotită. Verificând situația de fapt actuală, a constatat că persoana ocrotită nu se mai afla internată în cadrul Spitalului de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Săpoca, fiind externată la 4 martie 2025, iar din ancheta socială a rezultat că aceasta locuiește în prezent în București, str. x.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Buzău a suspendat judecata și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

III. Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Judecătoria Sectorului 4 București, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 114 alin. (1) din C. proc. civ.: "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenta instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

În speță, instanțele aflate în conflict au apreciat în mod concordant că sunt aplicabile dispozițiile art. 114 din C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Conflictul negativ de competență a fost determinat de interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reședința persoanei ocrotite" de către cele două instanțe.

Înalta Curte reține că obiectul acțiunii deduse judecății este "tutelă-dare de seamă", relevante fiind următoarele norme de drept substanțial prevăzute de C. civ. în Capitolul II, Secțiunea a 5-a – "Controlul exercitării tutelei":

"Art. 151 - (1) Instanța de tutelă va efectua un control efectiv și continuu asupra modului în care tutorele și consiliul de familie își îndeplinesc atribuțiile cu privire la minor și bunurile acestuia.

(2) În îndeplinirea activității de control, instanța de tutelă va putea cere colaborarea autorităților administrației publice, a instituțiilor și serviciilor publice specializate pentru protecția copilului sau a instituțiilor de ocrotire, după caz.

Darea de seamă

Art. 152 - (1) Tutorele este dator să prezinte anual instanței de tutelă o dare de seamă despre modul cum s-a îngrijit de minor, precum și despre administrarea bunurilor acestuia.

(2) Darea de seamă se va prezenta instanței de tutelă în termen de 30 de zile de la sfârșitul anului calendaristic.

(3) Dacă averea minorului este de mică însemnătate, instanța de tutelă poate să autorizeze ca darea de seamă privind administrarea bunurilor minorului să se facă pe termene mai lungi, care nu vor depăși însă 3 ani.

(4) În afară de darea de seamă anuală, tutorele este obligat, la cererea instanței de tutelă, să dea oricând dări de seamă despre felul cum s-a îngrijit de minor, precum și despre administrarea bunurilor acestuia.

Descărcarea tutorelui

Art. 153 - Instanța de tutelă va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului și la cheltuielile făcute cu întreținerea acestuia și cu administrarea bunurilor sale și, dacă sunt corect întocmite și corespund realității, va da descărcare tutorelui."

În conformitate cu textele legale anterior redate, darea de seamă reprezintă o obligație legală a tutorelui, constând în întocmirea unei situații periodice, în termenele și condițiile stabilite de lege, atât cu privire la persoana ocrotită, cât și cu privire la bunurile acesteia, iar sarcina de a controla în mod constant modul în care tutorele își exercită atribuțiile revine instanței de tutelă, respectiv instanței care a instituit tutela.

În speță, prin sentința civilă nr. 1239 din 3 februarie 2016, pronunțată de Judecătoria Sector 4 București în dosarul nr. x/2016, s-a dispus punerea sub interdicție a intimatului B., fiind numit în calitate de tutore A..

Având în vedere cele constatate, în aplicarea dispozițiilor art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, instanță care a dispus măsura instituirii tutelei și căreia îi revine competența de a efectua controlul efectiv și continuu asupra modului în care tutorele își îndeplinește atribuțiile, în conformitate cu procedura reglementată de C. civ. sub denumirea "darea de seamă".

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 februarie 2026.