ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 465/2021

Obiectul cererii de chemare în judecată: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj, reclamanta Uniunea Județeană a Sindicatelor Sălaj - U.G.S.R. a chemat în judecată pe pârâtul A. și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate că apartamentul nr. x din imobilul Bloc Sindicat, situat în Municipiul Zalău str. x județul Sălaj, este proprietatea Uniunii Județene a Sindicatelor Sălaj - U.G.S.R. și să oblige pârâtul la plata taxelor și impozitelor către proprietarul de drept pe ultimii trei ani, cu cheltuieli de judecată.

Hotărârea pronunțată în primă instanță de tribunal: Prin sentința civilă nr. 155 din 27 februarie 2020, Tribunalul Sălaj a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Uniunea Județeană a Sindicatelor Sălaj - U.G.S.R. prin președinte B. și a respins cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă. Totodată, a respins, ca nefondată, cererea formulată de Uniunea Județeană a Sindicatelor Cartel Alfa, prin președinte A., de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea pronunțată de curtea de apel: Prin decizia civilă nr. 140/A din 3 septembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta Uniunea Județeană a Sindicatelor Cartel Alfa Sălaj împotriva sentinței civile nr. 155 din 27 februarie 2020 a Tribunalului Sălaj.

Calea de atac formulată în cauză: Reclamanta Uniunea Județeană a Sindicatelor Cartel Alfa Sălaj a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 140/A din 3 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă și a solicitat casarea hotărârii recurate, admiterea apelului formulat și obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată aferente litigiului în fața primei instanțe. Prima critică a recurentei-reclamante, întemeiată pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se referă la încălcarea și aplicarea greșită a normele de drept material privind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie - art. 1357 și urm. C. civ. - care guvernează demersul juridic de recuperare a cheltuielilor de judecată aferente unui litigiu în care recurenții au avut câștig de cauză. Recurenta susține că cererea de chemare în judecată, în modalitatea în care a fost redactată, este echivocă din prisma părților atrase în litigiu, întrucât nu s-a precizat cu exactitate dacă numitul A. este chemat în judecată în calitate de pârât, în nume propriu, sau în calitate de președinte al Uniunii Județene a Sindicatelor Cartel Alfa Sălaj. Chiar și în cursul procesului în fața primei instanțe, la termenul de judecată din data de 16.01.2020, reprezentantul reclamantei a arătat, inițial că înțelege să introducă acțiunea împotriva pârâtului A. în calitate de reprezentant al USJ Cartel Alfa Sălaj, după care a precizat că înțelege să introducă acțiunea împotriva pârâtului A. - persoană fizică. Prin urmare, la acel termen de judecată aspectele cu privire la calitatea de pârât în proces erau încă neclare. La al doilea termen de judecată, care a fost și ultimul în cauză, prima instanță a solicitat din nou reclamantei să precizeze dacă înțelege să introducă acțiunea împotriva pârâtului A. în calitate de persoană fizică sau în calitate de reprezentant al USJ Cartel Alfa Sălaj. De această dată, reclamanta a arătat ca înțelege să introducă acțiunea împotriva pârâului A. - persoană fizică. Prin urmare, abia la ultimul termen de judecată a fost lămurit aspectul privind persoana/entitatea care are calitatea de pârât în prezenta cauză. Reclamantul, prin comportamentul său procesual, a cauzat o cheltuială pe care trebuie să și-o asume și pe care instanța de fond trebuia s-o valideze prin soluția sa. Recurenta arată în continuare că, din împrejurările privind fondul cauzei, a fost îndreptățită să creadă că a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă, prin președinte A., întrucât așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, imobilul care face obiectul prezentei acțiuni a aparținut inițial Statului Român și a trecut ulterior în proprietatea CNSLR Frăția. Între proprietarul imobilului și USJ Cartel Alfa Sălaj s-a încheiat o convenție, la data de 23.09.2011, prin care s-a stabilit ca acest imobil va fi administrat de către USJ Cartel Alfa Sălaj. De asemenea, în convenție se menționează că apartamentul nr. x a fost administrat de către USJ Cartel Alfa încă din anul 1997. La dosarul cauzei s-a depus împuternicirea avocațială în care se arată că avocatul ales reprezintă USJ Cartel Alfa Sălaj, iar nu pe A. în nume personal. Instanța de judecată a permis avocaților să se prezinte în cauză, a luat act de prezența acestora la ambele termene de judecată în calitate de reprezentanți ai reclamantei, însă nu a citat USJ Cartel Alfa Sălaj și nici nu a trecut-o în citativ ca fiind parte în proces. Recurenta apreciază că a fost parte în proces, întrucât la ambele termene de judecată a răspuns la apelul părților în calitate de pârâtă, prin președinte A., iar pentru apărarea drepturile și intereselor sale a efectuat cheltuieli în cuantum de 1920 RON, constând în onorariul avocațial conform chitanței x/13.01.2020 și conform facturii fiscale x/13.01.2020, achitat în baza contractului de asistență juridică nr. x/25.11.2019. Prin urmare, susține recurenta, în mod greșit instanța de apel a respins ca nefondată solicitarea sa de obligare a intimatei-reclamante la plata cheltuielilor judiciare, motivând că în cauză pârât este doar A., nu și Uniunea Județeană a Sindicatelor Cartel Alfa Sălaj, deoarece acțiunea a fost formulată atât împotriva pârâtului A., în nume personal, cât și ca reprezentant al persoanei juridice (sau cel puțin așa a rezultat din formularea lacunară a cererii de chemare în judecată). Or, cheltuielile judiciare, așa cum prevede art. 453 C. proc. civ., se datorează de partea care pierde procesul, având ca bază culpa procesuală a acesteia din urmă. Față de toate aceste aspecte, recurenta apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea cheltuielilor de judecată efectuate de către Uniunea Județeană a Sindicatelor Cartel Alfa Sălaj în cursul acestui proces. A doua critică, întemeiată pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., se referă la faptul că instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. În opinia recurentei, regulile de procedură încălcate de instanța de apel sunt cele privind acordarea cheltuielilor de judecată aferente acestui litigiu, conform art. 451 și urm. C. proc. civ. Sancțiunea care intervine în acest caz este nulitatea hotărârii, întrucât este vorba de un act de procedură nelegal prin care s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului. Nu se pot aplica prevederile art. 444 C. proc. civ. și nici cele ale art. 443 C. proc. civ., fiind evident o greșeală de judecată.

Înregistrarea recursului la Înalta Curte și apărările formulate: Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 9 noiembrie 2020 și a fost aleatoriu repartizat spre soluționare completului de judecată nr. 5. Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești (5 august 2019), în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018. Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 1 a alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 11 martie 2021, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare.

Apărările formulate în cauză: La 26 noiembrie 2020 intimata-reclamantă Uniunea Județeană a Sindicatelor Sălaj - USGR a depus întâmpinare, comunicată, solicitând respingerea recursului ca nefondat. A solicitat și judecarea cauzei în lipsă. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Analizând decizia recurată, în limita criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente: Criticile formulate de recurentă nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. include toate neregularitățile procedurale care atrag sancțiunea nulității, ce excepția celor prevăzute la pct. 1-4, precum și încălcarea unor principii fundamentale care guvernează desfășurarea procesului civil și a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs. Or, ceea ce recurenta susține prin motivele de recurs este soluționarea greșită a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, rezultată din interpretarea și aplicarea greșită a normelor care reglementează acordarea acestor cheltuieli la situația din prezentul litigiu. Încălcarea acestor norme nu constituie o neregularitate procedurală care să fie sancționată cu nulitatea hotărârii pronunțate, astfel încât critica prin care se invocă nesocotirea lor nu poate fi circumscrisă motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., ci celui reglementat de 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Înalta Curte apreciază că soluția pronunțată de instanța de apel este legală sub aspectul dezlegării date cererii de acordare a cheltuielilor de judecată pretinse în cauză. Sub aspectul cadrului procesual, ceea ce interesează pentru soluționarea prezentului recurs sunt următoarele aspecte, reținute de instanța de apel: prin înscrisul înregistrat la data de 06.09.2019, reclamanta a arătat în mod expres că pârâtul chemat în judecată este A., iar prin înscrisul înregistrat la data de 17.09.2019, a reiterat această susținere. Or, dezlegarea dată de instanța de apel sub aspectul cadrului procesual, fiind bazată pe interpretarea unor înscrisuri ce au conturat o anumită stare de fapt, nu mai poate fi cenzurată în calea de atac a recursului, dată fiind natura acestei căi de atac care se limitează la aspecte ce țin de legalitatea deciziei recurate. Tot astfel, nu mai poate fi contestată împrejurarea că dovada plății onorariului de avocat în fața primei instanțe a fost făcută prin chitanța nr. x/13.01.2020, în care se menționează ca acesta a fost achitat de Uniunea Județeană Sindicală Cartel Alfa Sălaj. Reținând un anumit cadru procesual sub aspectul părților atrase în litigiu, curtea de apel a interpretat și aplicat corect dispozițiile art. 36 C. proc. civ., art. 452 C. proc. civ. și art. 453 alin. (1) C. proc. civ. Prin aplicarea acestor dispoziții legale în raport de cadrul procesual reținut în cauză, cheltuielile de judecată puteau fi acordate exclusiv pârâtului A., ca parte în litigiu. Însă, prevederile legale menționate permit părții care a câștigat procesul să ceară obligarea părții care a pierdut să îi plătească cheltuielile de judecată, cu condiția dovedirii cheltuielile solicitate, în cuantumul pretins. Or, dovezile administrate sub aspectul efectuării cheltuielilor solicitate au arătat că onorariul de avocat a fost achitat de Uniunea Județeană Sindicală Cartel Alfa Sălaj, care nu are calitatea de parte în litigiu. Prin urmare nefiind îndeplinite ambele condiții impuse de art. art. 452 C. proc. civ. și art. 453 alin. (1) C. proc. civ., respectiv ca solicitarea de plată a cheltuielilor de judecată să fie făcută de partea care a câștigat procesul și să fie probată efectuarea acestor cheltuieli în cuantumul pretins, în mod corect, instanța de apel a respins apelul declarat de reclamanta Uniunea Județeană a Sindicatelor Cartel Alfa Sălaj. În consecință, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat.