ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1099/2021

Ședința publică din data de 19 mai 2021

asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești la 4 septembrie 2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu B., C. și D., ca pe calea acțiunii oblice, să se dispună ieșirea din indiviziune a pârâților pentru suprafața de teren arabil de 2078 mp situat în intravilanul comunei Gura Văii, sat Gura Văii, județul Bacău, cu vecinătățile indicate, precum și perfectarea vânzării - cumpărării făcute în baza actului sub semnătură privată intitulat "chitanță" din 21 februarie 2008.

2.1 Prin sentința civilă nr. 94 din 19 ianuarie 2021, Judecătoria Onești a admis excepția necompetenței, invocată de reclamant. În temeiul art. 127 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Adjud.

S-a constatat, prin prisma art. 127 C. proc. civ., că fiica reclamantului este grefieră în cadrul Judecătoriei Onești.

2.2 Prin sentința civilă nr. 294 din 3 martie 2021, Judecătoria Adjud a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competența teritorială de soluționare a cererii, având ca obiect acțiune în constatare și ieșire din indiviziune, în favoarea Judecătoriei Onești. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța în drept a hotărî asupra conflictului, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ.. A dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea conflictului.

S-a reținut, în raport de dispozițiile art. 127 C. proc. civ., că reclamantul nu are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Onești, ci fiica acestuia, E., care nu este parte în dosar.

S-a mai apreciat că, în speță, competența teritorială se stabilește potrivit art. 117 C. proc. civ., în raport de locul situării imobilului, iar în ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare competența aparține Judecătorie Onești, respectiva acțiune având caracterul uneia personale imobiliare, pentru a cărei soluționare s-a reglementat o competență teritorială alternativă prin art. 107 raportat la art. 113 alin. (1) pct. 3 din cod.

Cum alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente aparține reclamantului, potrivit art. 116 C. proc. civ. și cum niciunul dintre pârâți nu a invocat excepția de necompetență teritorială, față de art. 130 alin. (3) din cod, s-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Onești.

II. Considerentele Înaltei Curți

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Litigiul dedus judecății îl constituie acțiunea, asupra căreia, instanțele aflate în conflict, în examinarea competenței teritoriale în soluționarea cererii, au apreciat în mod diferit asupra incidenței dispozițiilor art. 127 C. proc. civ.

Se observă că prin art. 127 C. proc. civ. s-a instituit un caz de competență facultativă, reglementându-se situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții.

Alin. (3) al art. 127 C. proc. civ. stipulează în sensul că dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Textul de lege vizează două situații, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În cea dintâi situație, potrivit legii, reclamantul "va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

În soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că art. 127 C. proc. civ. nu este norma aplicabilă în stabilirea instanței competente teritorial să soluționeze acțiunea reclamantului, incidența acestui text de lege nefiind atrasă de calitatea părților.

Astfel, se constată că, în speță, s-a invocat calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Onești nu a uneia dintre părțile din dosar, cum prevede textul de lege ci a fiicei reclamantului

Cum scopul edictării art. 127 C. proc. civ. este acela de a asigura imparțialitatea instanței, se reține că în speță această cerință nu este îndeplinită.

Prin urmare, având în vedere că în cauză nu este îndeplinită condiția premisă a art. 127 C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța pe rolul căreia s-a înregistrat cererea, respectiv Judecătoria Onești este instanța competentă a o soluționa, regulatorul de competență urmând a fi pronunțat în favoarea acesteia.

Se observă, totodată, că Judecătoria Onești este instanța competentă, în considerarea obiectului cererii cu care a fost învestită, în raport de locul situării imobilului și prevederile art. 117 C. proc. civ., fiind conformă și cât privește soluționarea capătului 2 din cerere față de dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 3 din cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Onești.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 19 mai 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.