ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1039/2021

Ședința publică din data de 13 mai 2021

Asupra recursului dedus judecății, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la 26 martie 2020 pe rolul Tribunalului Constanța sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., obligarea acesteia la plata sumei de 5000 RON, cu titlu de daune morale, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentului litigiu.

Prin sentința civilă nr. 1814 din 13 august 2020, Tribunalul Constanța, secția I civilă, a admis excepția netimbrării cererii și a anulat cererea formulată de reclamantul A., ca netimbrată.

Prin decizia nr. 191 din 13 noiembrie 2020, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1814 din 13 august 2020, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în contradictoriu cu intimata pârâtă B..

La 9 martie 2021, împotriva deciziei nr. 191 din 13 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a declarat recurs reclamantul A..

În cadrul memoriului de recurs, neîntemeiat în drept, a arătat că decizia nr. 191 din 13 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a fost tehnoredactată la 11 februarie 2020, ceea ce denotă că decizia era deja redactată la data pronunțării.

Susține că hotărârea atacată este nulă de drept întrucât lipsesc semnăturile membrilor completului de judecată, astfel cum prevede art. 426 C. proc. civ. Referitor la motivarea din decizie cu privire la lipsa semnăturii, arată că Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești este un act normativ intern, utilizat numai de Inspecția Judiciară, Secțiile pentru judecători și procurori anchetați de CSM pentru abateri disciplinare și nu are putere de lege.

În continuarea susținerilor, arată că a formulat petiții adresate Tribunalului Constanța la 21 mai 2020 și 23 iunie 2020, prin care arăta că nu este semnatarul cererii de chemare în judecată, precum și la 4 iunie 2020, prin care aduce la cunoștința tribunalului achitarea taxei judiciare de timbru, în dosarul nr. x/2020.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Critica din cadrul memoriului de recurs ce poate fi încadrată în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează reținerea greșită de către instanța de apel a dispozițiilor din Regulamentului de Ordine Interioară al instanțelor judecătorești, ca argument pentru respingerea criticii potrivit căreia sentința atacată este nulă de drept având în vedere lipsa semnăturilor olografe ale președintelui și grefierului instanței care a pronunțat hotărârea.

Înalta Curte constată că, potrivit art. 426 alin. (3) C. proc. civ. "Hotărârea va fi semnată de membrii completului de judecată și de către grefier", iar art. 427 alin. (1) din același act normativ stabilește că "Hotărârea se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă. Comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată și semnată în condițiile legii.".

Astfel, conform acestor dispoziții, exemplarele hotărârii care se comunică părților nu sunt originale, ci copii potrivit art. 427 alin. (1) C. proc. civ. și, așa fiind, acestea nu poartă semnătura judecătorului, ci sunt doar certificate pentru conformitate cu originalul de către grefierul de ședință.

Dispozițiile art. 131 alin. (5) din Regulamentul de Ordine Interioară al instanțelor judecătorești, reținute de către instanța de apel, prevăd că hotărârile tehnoredactate vor purta pe ultima pagină următoarele mențiuni: data tehnoredactării, inițialele redactorului și ale tehnoredactorului (judecători, magistrați asistenți sau asistenți judiciari) și numărul exemplarelor, iar la instanțele de control judiciar se va trece numele judecătorilor care au pronunțat hotărârile supuse controlului. Hotărârile se vor redacta în numărul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede că hotărârea se comunică integral. Două exemplare de pe fiecare hotărâre vor fi semnate de membrii completului de judecată și de grefierul de ședință. Aliniatul 7 al aceluiași articol prevede că, după verificarea și semnarea hotărârii, grefierul de ședință predă al doilea exemplar al acesteia grefierului șef secție în vederea depunerii la mapă.

Se constată că prevederile din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 din 17 decembrie 2015, reiau, într-un mod detaliat, prevederile C. proc. civ. cu privire la comunicarea hotărârii către părțile din dosar, astfel încât nu se poate reține că dispozițiile reținute de instanța de apel nu au corespondent în cele prevăzute într-un act normativ cu caracter de lege.

Critica referitoare la data redactării deciziei atacate nu constituie un aspect de nelegalitate ce poate fi supus cenzurii instanței de control judiciar în calea extraordinară de atac a recursului, constituind o simplă eroare de tehnoredactare/Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 191/C din 13 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 191/C din 13 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 mai 2021.