ÎCCJ, Secția penală

Asupra contestației în anulare de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 624 din 20 februarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1966/42/2007 a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul H.C. împotriva sentinței penale nr. 145 din 13 decembrie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Împotriva acestei decizii, contestatorul H.C. a formulat contestație în anulare, înregistrată pe rolul instanței la 31 august 2011. Potrivit art. 391 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a examinat admisibilitatea în principiu a cererii de contestație, fără a dispune citarea părților, în ședința publică din 19 ianuarie 2010. Contestația în anulare formulată este inadmisibilă în principiu.

Din examinarea lucrărilor dosarului rezultă că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., care să impună admiterea în principiu a contestației formulate. Contestatorul nu a invocat expres în cerere motivul pe care se sprijină contestația, iar din cuprinsul cererii sale acesta nu poate fi calificat și încadrat în niciuna dintre dispozițiile art. 386 C. proc. pen., însă se constată că hotărârea atacată, deși este definitivă, așa cum prevede textul art. 386 C. proc. pen., nu este dintre cele împotriva cărora se poate exercita această cale de atac extraordinară. Potrivit art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în cazurile prevăzute expres de legiuitor la lit. a)-e) din același text.

Din economia textului de lege susmenționat rezultă că această cale de atac trebuie să aibă ca obiect o hotărâre prin care s-a soluționat fondul cauzei, iar nu o hotărâre pronunțată de o instanță de recurs, în cadrul procedurii reglementate de art. 278 1 C. proc. pen., prin care se verifică doar legalitatea și temeinicia unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale. Așa fiind, contestația în anulare este inadmisibilă, întrucât hotărârea atacată nu este dintre acelea care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac și nu sunt îndeplinite condițiile expres prevăzute de lege pentru admisibilitatea sa. Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul H.C., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul H.C. împotriva deciziei penale nr. 624 din 20 februarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1966/42/2007. Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 19 ianuarie 2012.