ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1985/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1985/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Prin cererea

înregistrată la data de 15 septembrie 2009 (Dosar nr. 8688/2/2009) pe rolul

Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal, și precizată la data de 5 februarie 2010, reclamantul B.V. a chemat în

judecată pe pârâții Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Guvernul

României solicitând anularea Ordinelor Președintelui ANFP nr. 1402 și nr. 1403

din 25 august 2009, precum și a altora asemenea, dispoziții, instrucțiuni ale

pârâților, inclusiv ale Comisiei de Concurs precum și a regulamentelor privind

organizarea și susținerea Concursului din data de 28 și 29 septembrie 2009,

pentru ocuparea funcțiilor publice vacante corespunzătoare categoriei înalților

funcționari publici de prefect al județelor Argeș, Brașov, Cluj, Constanța,

Dolj, Prahova, Timiș, Suceava, Teleorman și de prefect al municipiului

București și de subprefect al județelor Alba (2 posturi), Bihor (2 posturi),

Buzău (2 posturi), Gorj (2 posturi), Hunedoara (2 posturi), Maramureș (2

posturi), Dâmbovița, Olt, Tulcea, Vâlcea, de prefect al județelor Alba, Bihor,

Buzău, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Dâmbovița, Olt, Tulcea, Vâlcea și de

subprefect al județelor Brașov (2 posturi), Cluj (2 posturi), Constanța, Dolj,

Prahova (2 posturi), Timiș (2 posturi), Suceava (2 posturi) și subprefect al

municipiului București (2 posturi) - proba scrisă, precum și în cazul

celorlalte județe, din perioada 12-15 octombrie a. c. dispunând reprogramarea

lor corespunzătoare prin organizarea în zile diferite și la ore diferite, care

să permită oricărui inspector guvernamental sau oricărei persoane care îndeplinește

condițiile legale, să participe la oricare sau la toate concursurile organizate

pentru funcția publică de prefect sau subprefect.

Reclamantul a mai

solicitat suspendarea acestor acte normative până la judecarea acțiunii în

anulare și, pe cale de consecință, suspendarea concursurilor programate în

perioada imediat următoare, determinând organizarea corespunzătoare a acestor

concursuri cu impact asupra carierei sale de funcționar public.

Totodată, prin

cererea de chemare în judecată formulată la data de 11 februarie 2010 (Dosar

1302/2/2010), reclamanta Agenția Națională a Funcționarilor Publici a chemat în

judecată Ministerul Administrației și Internelor solicitând anularea Notei

Raport nr. 21906 din 26 august 2009 a M.A.I. și a Ordinelor nr. 1402 din 25

august 2009 și nr. 1403 din 25 august 2009 ale Președintelui A.N.F.P. pentru

aprobarea condițiilor de participare la concursul pentru ocuparea funcțiilor

publice vacante corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici de

prefect al județelor Alba, Bihor, Buzău, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Dâmbovița,

Olt, Tulcea, Vâlcea, și de subprefect al județelor Brașov (2 posturi), Cluj (2

posturi) Constanța, Dolj, Prahova (2 posturi), Timiș (2 posturi), Suceava (2

posturi) și subprefect al municipiului București (2 posturi) din data de 28

septembrie 2009 și a concursurilor de ocupare a funcțiilor publice vacante

corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici de prefect al

județelor Argeș, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Prahova, Timiș, Suceava, Teleorman,

de prefect al municipiului București și de subprefect al județelor Alba (2

posturi), Bihor (2 posturi), Buzău (2 posturi), Gorj (2 posturi), Hunedoara (2

posturi), Maramureș (2 posturi), Dâmbovița (1 post), Olt, Tulcea, Vâlcea din

data de 28 septembrie 2009 și a tuturor actelor subsecvente.

La data de 10 martie

2010 (Dosar 1302/2/2010) pârâtul Guvernul României a depus la dosar cerere de

suspendare a cauzei, în temeiul art. 244 alin. (1) C. proc. civ. susținând că

de modul cum va fi soluționată cererea din Dosarul nr. 1302/2/2010, va depinde

soluționarea Dosarului nr. 8688/2/2009. Cererea a fost respinsă prin încheierea

de ședință din data de 14 mai 2010

La data de 9 iunie

2010, reclamanta Agenția Națională a Funcționarilor Publici a depus o cerere

precizatoare în sensul îndreptării erorilor materiale strecurate în cuprinsul

celui de-al doilea capăt de cerere al acțiunii, respectiv: constatarea

nulității concursurilor organizate pentru ocuparea funcțiilor publice vacante

corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici de prefect al

județelor Alba, Bihor, Buzău, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Dâmbovița, Olt,

Tulcea, Vâlcea și de subprefect al județelor Brașov (2 posturi), Cluj (2

posturi), Constanța, Dolj, Prahova (2 posturi), Timiș (2 posturi), Suceava (2

posturi) și subprefect al municipiului București (2 posturi) care au avut loc

în data de 29 septembrie 2009, iar nu în data de 28 septembrie 2009 cum în mod

greșit a fost menționat; constatarea nulității concursurilor organizate pentru

ocuparea funcțiilor publice vacante corespunzătoare categoriei înalților

funcționari publici de prefect al județelor Argeș, Brașov, Cluj, Constanța,

Dolj, Prahova, Timiș, Suceava, Teleorman, de prefect al municipiului București

și de subprefect al județelor Alba (2 posturi), Bihor (2 posturi), Buzău (2

posturi), Gorj (2 posturi), Hunedoara (2 posturi), Maramureș (2 posturi), Olt,

Tulcea, Vâlcea, cu excepția postului de subprefect al județului Dâmbovița

pentru considerentele expuse în motivarea cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea de

ședință din data de 17 decembrie 2010 s-a dispus conexarea Dosarului nr.

1302/2/2010 la Dosarul nr. 8688/2/2009, în temeiul art. 164 C. proc. civ.,

având în vedere o strânsă legătură între obiectul și cauza celor două dosare.

În cauză au formulat

cerere de intervenție în nume propriu D.E., C.M., M.J., C.A., G.R., J.O.V. și

B.I.A.

Intervenienții au

invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Agenția

Națională a Funcționarilor Publici și excepția inadmisibilității cererii

conexe, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Pârâtul Guvernul

României a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei

procedurii prealabile și a lipsei calității procesuale pasive, motivat de

faptul că raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între

titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății,

calitatea procesuală pasivă fiind condiționată de existența identității dintre

pârât și cel obligat în raportul juridic.

Pârâtul a mai invocat

excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării „actelor

normative ... precum și a altor asemenea, dispoziții, instrucțiuni ale

pârâților", pe motiv că pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios

administrativ și fiscal, se află înregistrat Dosarul nr. 2534/54/2009, cu

termen de judecată la data de 26 martie 2010 având același obiect ca și

prezentul dosar, respectiv cererea reclamantului privind suspendarea executării

„actelor normative ... precum și a altor asemenea, dispoziții, instrucțiuni ale

pârâților" iar potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (6) din Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările

ulterioare "nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive

pentru aceleași motive".

Prin încheierea din

18 februarie 2011, Curtea a respins excepția inadmisibilității cererii

principale, a cererii conexe și a cererii de anulare a Notei - Raport nr.

216906 din 26 august 2009, a respins excepția lipsei calității procesuale

pasive a pârâtului Guvernul României pe cererea principală, a admis excepția

lipsei procedurii prealabile față de pârâtul Guvernul României pe cererea

principală și a respins cererea principală față de pârâtul Guvernul României ca

inadmisibilă.

Prin Sentința nr.

2976 din 15 aprilie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată cererea principală formulată

de reclamantul B.V. împotriva pârâtei ANFP, precum și cererea conexă formulată de

reclamanta A.N.F.P împotriva pârâtului Ministerul Administrației și Internelor.

A admis cererile de

intervenție în interes propriu formulate de intervenienții D.E., B.I.A., M.J.,

C.A., G.R., C.M. și J.O.V.

Pentru a hotărî

astfel prima instanță a reținut că prin Adresele nr. 7828/MFV din 27 iulie 2009

și nr. 8042/MFV din 24 august 2009, Ministerul Administrației și Internelor a

solicitat Agenției Naționale a Funcționarilor Publici să dispună măsurile

necesare inițierii procedurii de concurs pentru ocuparea funcțiilor vacante,

corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, în conformitate cu

prevederile art. 58 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul

funcționarilor publici (republicare 2), cu modificările și completările ulterioare,

potrivit cărora „Concursul de recrutare pentru funcțiile publice vacante din

cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, autorităților

administrative autonome, precum și pentru serviciile publice deconcentrate ale

ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației

publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale este organizat, în

condițiile legii, astfel: a) de comisia prevăzută la art. 18 alin. (1), pentru

înalții funcționari publici. Secretariatul tehnic al comisiei se asigură de

Agenția Națională a Funcționarilor Publici și a art. VI din O.U.G. nr. 90/2009

privind reglementarea unor măsuri în domeniul administrației publice.

Având în vedere

competența Agenției în monitorizarea recrutării, prin Adresa cu nr. 1904196 din

24 august 2009, s-a comunicat ministerului necesitatea transmiterii acordului

ordonatorului principal de credite, potrivit dispozițiilor pct. 2 al art. VI

din O.U.G. nr. 90/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul administrației

publice și faptul că Agenția asigură doar secretariatul tehnic al comisiei

pentru recrutarea înalților funcționari publici, competența de organizare a

concursului revenind comisiei. Astfel, în data de 26 august 2009, Agenția a

primit Nota - Raport nr. 216906 din 26 august 2009 de aprobare a ordonatorului

principal de credite privind inițierea procedurii de concurs pentru ocuparea

funcțiilor publice vacante corespunzătoare categoriei înalților funcționarilor

publici de prefect și subprefect.

Ca urmare, au fost

emise Ordinele nr. 1402 și 1403/2009 ale președintelui ANFP prin care s-a

stabilit secretariatul tehnic al Comisiei și al Comisiei de soluționare a

contestațiilor, precum și datele de desfășurare a concursului, respectiv 28

septembrie 2009 și 29 septembrie 2009.

Curtea a apreciat că

prin aceste dispoziții nu se încalcă principiul egalității șanselor și al

nediscriminării, rezultate din art. 16 alin. (3) din Constituția României, așa

cum afirmă reclamantul deoarece fiecare candidat are posibilitatea să se

înscrie la concurs pentru orice funcție scoasă la concurs, dacă îndeplinește

condițiile stabilite de lege. Pe de altă parte, pârâta are dreptul să

stabilească orice dată de desfășurare a concursului, atât timp cât în lege nu

există nici o restricție.

Totodată, prima

instanță a reținut că deși art. 22 din O.U.G. nr. 34/2009 suspendă ocuparea

prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile

publice, textul acestuia a fost completat cu alin. (2

1

), prin pct. 1

al art. VI din O.U.G. nr. 90/2009 (M. Of. 457 din 1 iulie 2009), în sensul că

organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare

categoriei înalților funcționari publici este posibilă dacă sunt îndeplinite

cumulativ două cerințe: ocuparea posturilor vacante să nu duca la majorarea

numărului total de posturi ocupate și sa se încadreze în cheltuielile de

personal aprobate prin buget.

Prin urmare, textul

art. 22 alin. (2

1

) din O.U.G. nr. 34/2009 nu mai instituie nici o

condiție cu privire la momentul vacantării funcțiilor pentru care se

organizează concursul.

Cum în speță, toate

posturile pentru care reclamanta conexă a organizat concursul erau ocupate

(chiar daca temporar), iar bugetul conținea prevederi pentru aceste posturi,

prin Nota - Raport nr. 216906 din 26 august 2009 menționându-se faptul că

„ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi

ocupate, acestea încadrându-se în cheltuielile de personal aprobate prin.

buget", s-a reținut că sunt îndeplinite condițiile din art. 22 alin. (2

1

)

din O.U.G. nr. 34/2009 astfel că acest concurs a fost organizat cu respectarea

condițiilor prevăzute de lege.

Totodată, Agenția

Națională a Funcționarilor Publici a întreprins demersurile în vederea

publicării anunțului privind organizarea concursului; concursul s-a desfășurat

cu respectarea celor 3 etape prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a), b) și c)

din H.G. nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari

publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici, cu

modificările și completările ulterioare; selecția dosarelor candidaților s-a

finalizat, potrivit procesului-verbal al Comisiei de concurs înregistrat sub

nr. 15 din 24 septembrie 2009, proba scrisă și interviul au fost susținute la

datele de 28 și 29 septembrie 2009, toți candidații rămași în concurs fiind

declarați admiși, potrivit proceselor-verbale nr. 17 din 28 septembrie 2009 și

nr. 18 din 29 septembrie 2009.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat recurs reclamanții Agenția Națională a Funcționarilor

Publici și B.V., acest din urmă reclamant formulând recurs și împotriva

încheierii de conexare pronunțată la data de 17 decembrie 2010, invocând

dispozițiile art. 304 pct. 9 și 304

1

C. proc. civ.

Recurenta combate

hotărârea fondului sub aspectul aplicării eronate a dispozițiilor art. 22 alin.

(2

1

) din O.U.G. nr. 34/2009, arătând că soluția adoptată ignoră

împrejurarea că funcțiile publice corespunzătoare categoriei înalților

funcționari publici erau vacante înainte de intrarea în vigoare a acestui act

normativ. Faptul că funcțiile publice de conducere în discuție erau exercitate

de intimații - intervenienți cu caracter temporar nu echivalează „cu ocuparea

funcțiilor publice", în sensul art. 92 alin. (1) din Legea nr. 188/1999.

În esență, aceste

recurent reiterează în cuprinsul căii de atac exercitate motivele de fapt și de

drept ale acțiunii introductive, fără a formula critici concrete argumentate la

adresa soluției fondului.

Recurentul este

nemulțumit de faptul că prin suprapunerea datelor și orelor de începere a

concursului nu are posibilitatea să candideze la mai multe funcții din mai

multe județe, considerând că prin aceasta se ignoră principiul egalității

șanselor și al nediscriminării, ce rezultă din art. 16 alin. (3) din

Constituție.

De asemenea,

recurentul combate principial modalitatea de recrutare prin concurs aleasă de

instituțiile publice chemate în judecată, arătând că în accepțiunea Legii nr.

188/1999 și a Legii nr. 161/2003, aceasta ar trebui să fie ultima.

În fine, recurentul

mai susține că Dosarul nr. 1302/2/2010 nu trebuia conexat la Dosarul nr.

8688/2/2009, ci suspendat până la soluționarea acestuia din urmă.

În cauză au formulat

întâmpinări intimații Ministerul Administrației și Internelor, o parte dintre

intervenienți, precum și Agenția Națională a Funcționarilor Publici,

situându-se pe poziții diferite în funcție de interesul lor procesual, după cum

urmează:

Atât intimatul

Ministerul Administrației și Internelor, cât și intimata-recurentă Agenția

Națională a Funcționarilor Publici au solicitat admiterea recursurilor

formulate, în esență pentru motivele prezentate, decurgând din aplicarea

greșită a legii, respectiv a art. 22 alin. (2) și (2

1

) din O.U.G.

nr. 34/2009, în condițiile în care funcțiile publice scoase la concurs (mai

puțin cea de subprefect în cadrul Instituției Prefectului - Județul Dâmbovița)

erau vacante înainte de adoptarea ordonanței.

În plus, intimatul

Ministerul Administrației și Internelor a mai susținut în cuprinsul

întâmpinării că în speță este aplicabilă forma O.U.G. nr. 34/2009 în vigoare la

data aprobării desfășurării concursului, respectiv 26 august 2009,iar nu o

formă ulterioară, după cum greșit a considerat judecătorul fondului.

Apărările intimaților

B.I.A., C.M., C.A. și D.E.:

Toți acești intimați

au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, arătând că au participat la

concursul organizat în vederea ocupării definitive a posturilor în care

fuseseră numiți temporar, fiind declarați admiși după parcurgerea întregii

proceduri. în măsura în care Agenția Națională a Funcționarilor Publici ar fi

constatat nereguli în organizarea concursului avea posibilitatea să dispună

amânarea sau suspendarea acestuia, potrivit art. 221 din Legea nr. 188/1999,

iar nu să solicite anularea ordinelor emise de propriul președinte, cu

invocarea propriei culpe, după finalizarea concursului.

Referitor la problema

de drept invocată în recursul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici,

intimații arată că prima instanță a aplicat și interpretat corect prevederile

art. 22 din O.U.G. nr. 34/2009, câtă vreme ordonatorul principal de credite

și-a exprimat acordul cu privire la demararea concursului, asumându-și

responsabilitatea încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget

(posturile fiind ocupate interimar).

Examinând sentința

atacată prin prisma recursurilor declarate, a apărărilor din întâmpinări, cât

și sub toate aspectele, potrivit art. 304

1

C. proc. civ., Înalta

Curte constată că este legală, nefiind identificate motive de modificare ori de

casare, după cum se va detalia în continuare.

Prin sentința ce face

obiectul recursurilor de față au fost soluționate două acțiuni judiciare

inițiate independent de către B.V. și Agenția Națională a Funcționarilor

Publice, înregistrate sub nr. 8689/2/2009, respectiv 1302/2/2010, conexate

ulterior, având ca finalitate, în esență, anularea actelor administrative în

baza cărora s-a organizat și desfășurat concursul pentru înalții funcționari

publici (prefect și subprefect) din perioada 28-29 septembrie 2009.

Curtea de Apel,

pentru motivele expuse la pct. 1.2 din această decizie, a reținut că toate

criticile de nelegalitate aduse de reclamanți sunt nefondate.

Această concluzie

este corectă, ea fiind adoptată și de instanța de control judiciar, pentru

argumentele expuse în continuare, ca răspuns punctual la criticile formulate de

recurenți.

Prin încheierea

pronunțată la data de 17 decembrie 2010, prima instanță a dispus conexarea

celor două dosare, în temeiul art. 164 C. proc. civ., având în vedere strânsa

legătură existentă între obiectul și cauza acestora.

Este evident că

finalitatea demersului procedural a vizat o bună administrare a justiției, în

principal prin evitarea pronunțării unor soluții contradictorii. Soluția de

suspendare a judecării dosarului inițiat de Agenția Națională a Funcționarilor

Publici în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., preconizată de

recurentul B.V., este în afara premisei acestui text de lege, câtă vreme

petitul principal al celor două acțiuni: anularea ordinelor Agenției Naționale

a Funcționarilor Publici nr. 1402 și nr. 1403/2009 este identic.

Referitor la

principiul egalității șanselor și al nediscriminării

Prin ordinele

Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 1402 și nr. 1403 din 25 iunie

2009 s-au aprobat condițiile de participare la concursul pentru ocuparea

funcțiilor publice vacante corespunzătoare categoriei înalților funcționari

publici de prefect și de subprefect, la solicitarea Secretarului de Stat pentru

Relația cu Instituțiile Prefectului din Ministerul Administrației și Internelor,

exprimată prin Adresele nr. 7828 din 27 iulie 2009 și nr. 8042 din 24 august

2009.

Prin cele două acte

administrative menționate s-au stabilit și datele de desfășurarea concursului

pentru proba scrisă: 28 septembrie 2009, respectiv 29 septembrie 2009,

candidații pentru cele 20 de funcții publice de prefect și 30 de funcții de

subprefect fiind partajați echilibrat în cele două zile de concurs.

Criticile

recurentului B.V. converg către ideea că prin limitarea la doar două zile a

posibilității de a susține proba scrisă la concursul de recrutare organizat de

Agenția Națională a Funcționarilor Publici i s-a îngrădit dreptul de a candida

„la oricare sau la toate" funcțiile publice vizate de cele două ordine.

Acest punct de vedere

nu poate fi primit, neexistând nicio prevedere legală care să oblige Agenția

Națională a Funcționarilor Publici să stabilească date diferite pentru fiecare

din funcțiile publice scoase la concurs, după cum în mod just a reținut

judecătorul fondului.

Pe de altă parte, un

candidat la funcția de prefect sau de subprefect trebuie să-și prioritizeze

rațional opțiunile, potrivit propriilor criterii și posibilități de dezvoltare

a carierei, nefiind rezonabil să candideze pentru oricare din cele 50 de

posturi scoase la concurs, indiferent de județ.

În contextul anterior

redat nu se poate afirma că prin actele administrative atacate s-ar fi încălcat

principiul egalității de șanse garantat prin art. 16 alin. (3) din Constituție

ori că recurentul B.V. ar fi fost discriminat în sensul art. 2 din O.G. nr.

137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare,

câtă vreme toate persoanele care au participat la concursul în discuție s-au

supus acelorași reguli, fiind diferențiate numai pe baza punctajului obținut în

urma probei scrise și a interviului.

În fine, nici

susținerea aceluiași recurent referitoare la modalitatea aleasă pentru ocuparea

funcției publice, prin concurs, care nu ar respecta ordinea instituită de

legiuitor prin art. 56 din Legea nr. 188/1999 nu poate fi primită. Potrivit

acestui text legal: „Ocuparea funcțiilor publice se face prin:

a) promovare;

b) transfer;

c) redistribuire;

d) recrutare;

e) alte modalități

prevăzute expres de lege";

În timp ce art. 57

din același act normativ dispune că „recrutarea în vederea intrării în corpul

funcționarilor publici se face prin concurs".

Din chiar cuprinsul

reglementării invocate de recurent rezultă că legiuitorul nu a stabilit o

ordine de prioritate în privința modalității de ocupare a unei funcții publice.

În cazul concret

examinat, pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei

înalților funcționarilor publici erau incidente dispozițiilor art. 69 din H.G.

nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici,

managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici,prin care

legiuitorul secundar a stabilit într-adevăr o ordine de prioritate în sensul că

se aplică mai întâi dispozițiile privind mobilitatea, cuprinse în art. 27din

același act normativ și abia apoi se organizează concursul. Recurentul B.V. nu

a invocat însă că s-ar fi încadrat în ipoteza normei indicate pentru a

beneficia de mobilitate în una din funcțiile de prefect sau subprefect pentru

care a candidat, așa încât soluția organizării unui concurs apare ca fiind

legală.

Recursul declarat de

Agenția Națională a Funcționarilor Publici, ca și acțiunea sa judiciară, se

centrează pe teza organizării concursului cu încălcarea dispozițiilor art. 22

alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul

2009 și reglementarea unor măsuri specifice.

Pentru a putea

concluziona în această privință se impune a reda dispozițiile art. 22 alin.

(1), (2), (2

1

) lit. a) și (3) din actul normativ indicat, text care

la data emiterii actelor administrative atacate avea următorul cuprins:

(1) „Începând cu data

intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă ocuparea prin

concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile

publice prevăzute la art. 21. Posturile pentru care au fost demarate

procedurile de organizare a concursurilor la data intrării în vigoare a

prezentei ordonanțe de urgență, precum și cele a căror ocupare a fost deja

aprobată de Guvern prin memorandum pot fi ocupate în condițiile legii.

(2) Prin excepție de

la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic

justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul

posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei

ordonanțe de urgență, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de

personal aprobate prin buget. Pentru posturile din sistemul de învățământ

preuniversitar de stat, urmărirea încadrării în procentul de maximum 15% se

realizează la nivelul întregului sistem de învățământ preuniversitar de stat,

în condițiile stabilite prin ordin al ministrului educației, cercetării,

tineretului și sportului.

(21) Încadrarea în

procentul de 15% prevăzut la alin. (2) nu se aplică în situația în care

ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi

ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la

nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocupării posturilor

vacante corespunzătoare: a) categoriei înalților funcționari publici;

3) Ocuparea posturilor

prevăzute la alin. (2), (2

1

), (2

2

) și (2

4

) se

face în condițiile legii, pe răspunderea ordonatorilor principali de

credite".

Interpretând

gramatical și teleologic textul de lege, judecătorul de la Curtea de Apel a

ajuns la concluzia că în speță nu prezintă nicio relevanță momentul vacantării

posturilor de înalți funcționari publici - anterior sau ulterior intrării în

vigoare a ordonanței de urgență - pentru că alineatul (2

1

) nu

instituie o atare condiție.

Această concluzie

este justificată, în contextul în care prin chiar Nota raport nr. 216906 din 26

august 2009 întocmită de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția

Generală de Recurse Umane, în calitate de ordonator principal de credite, se

arată că „ocuparea posturilor vacante se încadrează în cheltuielile de personal

aprobate prin buget", toate posturile scoase la concurs fiind ocupate

temporar la epoca respectivă.

De altfel, deși

recurenta Agenția Națională a Funcționarilor Publici a criticat interpretarea

fondului, nu a contestat această premisă factuală.

În fine, susținerea

intimatului Ministerul Administrației și Internelor din întâmpinare,

referitoare la încălcarea principiului tempus regit actum, prin aceea că

instanța de fond ar fi aplicat un text care nu era în vigoare la data de 26 august

2009, data aprobării desfășurării concursului, este lipsită de orice

consistență, câtă vreme alineatul (2

1

) al art. 22 din O.U.G. nr.

34/2009, intrase deja în vigoare, fiind introdus prin art. VI pct. 1 din O.U.G.

nr. 90/2009, începând cu data de 1 iulie 2009.

Pentru considerentele

expuse anterior, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, se vor respinge recursurile de față ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate de B.V. și de Agenția Națională a Funcționarilor Publici împotriva

Sentinței nr. 2976 din 15 aprilie 20111 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, și a încheierii de conexare din data

de 17 decembrie 2010, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 19 aprilie 2012.

Procesat de GGC - DG