ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1961/2020

HOTĂRÂRE

14.10.2020

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1961/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 14 octombrie 2020

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 7589 din 10 decembrie 2019, pronunțată de Judecătoria Galați, secția Civilă, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 18 decembrie 2019, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focșani.

Prin sentința civilă nr. 2580 din 16 iunie 2020, pronunțată de Judecătoria Focșani, secția Civilă, s-a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a arătat că, potrivit art. 373 alin. (2) din vechiul C. proc. civ., "(2) Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

Potrivit art. 453 alin. (1) din vechiul C. proc. civ., "(1) Poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit".

Astfel, analizând coroborat dispozițiile legale de mai sus, instanța a reținut că necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale în materie de executare silită, instanța putând, la prima zi de înfățișare să o invoce din oficiu, dar nu mai târziu de momentul începerii dezbaterilor, aceste norme având caracter imperativ.

Analizând dosarul de executare silită cu nr. x/2010 al B.E.J. A., instanța a constatat că executarea silită a fost demarată împotriva contestatoarei în baza titlului executoriu contract de credit de consum nr. CCNPG x încheiat în data de 18.08.2008 între creditoarea B., ulterior creanța fiind cesionată intimatei B. S.A., și debitorul principal C., contestatoarea debitoare D., în calitate de garant fidejusor, E. și F., ambii în calitate de garanți ipotecari.

Acest credit a fost garantat ipotecar de către debitorii E. și F. prin încheierea contractului de garanție ipotecară imobiliară autentificat sub nr. x din data de 19.08.2008.

Prin încheierea din data de 27 decembrie 2010, pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul cu nr. x/2010, s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu contract de credit de consum nr. CCNPG x încheiat în data de 18.08.2008 împotriva debitorilor C. și a contestatoarei D..

De asemenea, prin încheierea din data de 23 februarie 2011, pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul cu nr. x/2011, s-a mai încuviințat încă o dată executarea silită a contractului de credit de consum nr. CCNPG x încheiat în data de 18.08.2008 împotriva debitorilor C. și a contestatoarei D., dar și a contractului de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x din data de 19.08.2008 împotriva garanților ipotecari E. și F., ca și consecință directă a cererii de extindere a executării silite imobiliare și față de acest contract de ipotecă imobiliară.

Totodată, instanța a reținut că acest contract a fost executat silit, în dosarul executare silită cu nr. x/2010 al B.E.J. A. existând mai multe acte de executare silită.

Concomitent cu executarea silită imobiliară demarată în baza contractului de ipotecă imobiliară, s-au efectuat acte de executare silită întemeiate pe contractul de credit de consum nr. CCNPG x încheiat în data de 18.08.2008, fiind înființată poprirea pe veniturile celor doi debitori principali, C. și contestatoarea D., implicit pe veniturile obținute de contestatoare.

În atare situație, instanța a reținut, în ceea ce o privește pe contestatoare, că singura formă în care aceasta a fost executată silit a fost aceea în forma înființării popririi pe veniturile pe care aceasta le obține de la Centrul de dietă S.R.L. și Antibiotice S.A., ambele din Municipiul Iași și că, din copia cărții de identitate atașată dosarului, reiese că aceasta domiciliază din data de 17.07.2019 în jud. Iași.

Totodată, instanța a avut în vedere, decizia nr. XIV din 5 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 733/30.10.2007, pronunțată Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul cu nr. x/2006.

Prin încheierea nr. 1485 din 4 septembrie 2020, pronunțată de Judecătoria Iași, secția Civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focșani.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a constatat că prin încheierea din camera de consiliu, din data de 23 februarie 2011, Judecătoria Focșani, județul Vrancea, a încuviințat executarea silită împotriva debitorilor C. și D. la cererea intimatei B. S.A.

Potrivit dispozițiilor art. 373 alin. (2) și art. 400 din Codul de procedură vechi, contestația la executare se introduce la instanța de executare, iar instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Conform dispozițiilor art. 373 indice 4 C. proc. civ. vechi, instanța de executare inițială rămâne competentă să soluționeze toate cererile incidente procedurii de executare silită, inclusiv în cazul în care executarea silită se efectuează doar prin poprire, față de prevederile art. 455 Cod procedură vechi.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) din vechiul C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Focșani, secția Civilă competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Instanța reține că obiectul cererii îl reprezintă cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați sub nr. x/2019, prin care contestatoarea D., în contradictoriu cu intimata B. S.A, a formulat contestație la executare împotriva executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. x/2010 al B.E.J. A..

Potrivit dispozițiilor art. 400 din vechiul C. proc. civ., "Contestația se introduce la instanța de executare", iar conform art. 373 alin. (2) din același cod, "Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

Înalta Curte constată că prin încheierea din 27 decembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. x/2010, Judecătoria Focșani a încuviințat executarea silită a titlului executoriu contract de credit de consum nr. CCNPG x încheiat în data de 18.08.2008 împotriva debitorilor C. și D..

Totodată, prin încheierea din 23 februarie 2011, pronunțată în dosarul nr. x/2011, Judecătoria Focșani a mai încuviințat executarea silită a contractului de credit de consum nr. CCNPG x încheiat în data de 18.08.2008 împotriva debitorilor C. D., dar și a contractului de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x din data de 19.08.2008 împotriva garanților ipotecari E. și F..

Reiese așadar, că Judecătoria Focșani, instanța care a încuviințat executarea silită, este competentă să soluționeze orice alt incident în legătură cu aceasta, precum contestația la executare.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) din vechiul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Focșani, secția Civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.