ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1752/2020

HOTĂRÂRE

29.09.2020

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1752/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 29 septembrie 2020

Asupra conflictului negativ de competență se constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 05.07.2019 sub dosar nr. x/2019, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Alba, Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției, au solicitat instanței de judecată să dispună: obligarea pârâtului Tribunalul Alba să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale cuvenite, calculate conform unei valori de referință sectorială de 463,5 RON pentru perioada 02.07.2016 - 30.06.2018, sume actualizate cu indicele de inflație; obligarea pârâtului Tribunalul Alba la plata penalităților de întârziere și a dobânzii legale calculate asupra sumelor ce li se cuveneau reclamanților, începând cu data scadenței fiecărui drept și până la data plății efective; obligarea pârâților Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției să aloce sumele necesare plăților.

Prin încheierea de ședință din data de 31.10.2019 instanța a dispus disjungerea acțiunii în ce-i privește pe reclamanții: QQ., RR., SS., TT., UU. și VV., care au calitatea de personal conex în cadrul Tribunalului Alba, formându-se un nou dosar cu nr. x/2019, având ca obiect "calcul drepturi salariale", în contradictoriu cu aceiași pârâți.

În cauza disjunsă, ce face obiectul prezentului dosar cu nr. x/2019, la termenul de judecată din data de 31.10.2019, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Argeș de a soluționa cauza.

Prin sentința civilă nr. 4065/31.10.2019, Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții: QQ., RR., SS., TT., UU., VV. în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Alba, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia, în favoarea Tribunalului Alba.

În fundamentarea acestei sentințe, instanța a reținut, în esență, că obiectul litigiului reprezintă un conflict de muncă, în sensul art. 266 din Codul muncii, respectiv al art. 1 lit. p) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 208 și art. 210 din Legea nr. 62/2011.

De asemenea, s-a reținut că, potrivit art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cererile referitoare la cauzele de conflicte de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.

Tribunalul Argeș a constatat că reclamanții, care nu și-au indicat adresele de domiciliu, ci doar domiciliul procesual ales, la Tribunalul Alba au locurile de muncă la Tribunalul Alba, cu sediul în mun. Alba Iulia, jud. Alba, astfel că, potrivit disp. art. 210 din Legea nr. 62/2011, competența teritorială de a soluționa cauza aparține Tribunalului Alba.

Instanța a reținut că reclamanților, având calitatea de personal conex, nu le sunt aplicabile dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. referitoare la competența teritorială facultativă, aceste prevederi aplicându-se doar în cazul judecătorilor, procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Cauza înregistrată sub dosar nr. x/2019, după disjungere din dosarul nr. x/2019, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secția I civilă la data de 25 mai 2020.

Prin sentința civilă nr. 906/2020 din 2 iulie 2020, Tribunalul Alba, secția I civilă a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Alba și în consecință, în baza art. 132 C. proc. civ., a declinat în favoarea Tribunalului Argeș competența de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamanți și a constat ivit un conflict negativ de competență între Tribunalul Alba și Tribunalul Argeș, iar, în baza art. 134 C. proc. civ., a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a constatat că reclamanții QQ., RR., SS., TT., UU. și VV., au calitatea de personal conex în cadrul Tribunalului Alba, iar conform dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., în ce privește sintagma "instanței la care își desfășoară activitatea" din textul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., prin decizia nr. 7/2016 pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii, instanța supremă a statuat în sensul că prevederile art. 127 nu pot fi aplicate decât strict și limitativ, având în vedere caracterul special al normei care face trimitere în mod expres la instanța la care reclamantul își desfășoară activitatea.

În conformitate cu art. 127 C. proc. civ., instanța a conchis că intenția legiuitorului a fost de a stabili o competență teritorială, în astfel de cazuri, în cadrul unei curți de apel învecinate curții de apel din circumscripția căreia reclamantul, în calitatea prevăzută de acest text, își desfășoară activitatea.

Dispozițiile C. proc. civ. prevăd, prin art. 127, o competență teritorială facultativă în a alege instanța învecinată Curții de Apel în care reclamanții își desfășoară activitatea, iar dispozițiile legale în materia conflictelor de muncă instituite de art. 269 alin. (2) Codul muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011 - Legea dialogului social, prevăd o competență teritorială.

În speță, tribunalul a arătat că reclamanții au calitatea de personal conex în cadrul Tribunalului Alba, dar calitatea de pârâți a Tribunalului Alba și a Curții de Apel Alba Iulia atrage aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (2)

din C. proc. civ., întrucât cererea a fost introdusă împotriva instanței căreia i-ar reveni, în mod obișnuit, competența soluționării în fond a cererii (Tribunalul Alba), precum și împotriva instanței superioare în grad celei căreia i-ar reveni, în mod obișnuit, competența soluționării în fond a cererii (Curtea de Apel Alba Iulia).

Totodată, reclamanții au înțeles să introducă cererea de chemare în judecată la o Curte de Apel învecinată instanței în care își desfășoară activitatea, întrucât Curtea de Apel Alba Iulia are calitatea de pârâtă, astfel că, în cauza dedusă judecății, nu sunt incidente dispozițiile legale în materia conflictelor de muncă instituite de art. 269 alin. (2) Codul muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011 - Legea dialogului social, raportat la domiciliul reclamanților, ci sunt aplicabile dispozițiile art. 127 alin. (2)

C. proc. civ., Tribunalul Argeș devenind competent exclusiv să judece cauza prin alegerea reclamanților.

De asemenea, a arătat tribunalul, în considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 638 din 23 iulie 2018, s-a reținut că "în mod simetric constatării neconstituționalității dispozițiilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. cu privire la conținutul constituțional al normei menționate, Curtea își extinde controlul, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 la art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. sub aspectul sensului constituțional al acestuia. Astfel, Curtea reține că noțiunea de "judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. își găsește un sens constituțional numai în măsura în care aceasta vizează și instanța de judecată, astfel încât competența facultativă urmează a se aplica și în ipoteza în care instanța de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz."

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale. competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

În principiu, normele de competență teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepția situațiilor în care au fost instituite norme de competență teritorială exclusivă, de ordine publică.

Înalta Curte constată că prezentul litigiu vizează un conflict de muncă, declanșat de către reclamanți ce au calitatea de personal conex în cadrul Tribunalului Alba, iar pârâți sunt Tribunalul Alba și Curtea de Apel Alba Iulia.

Se reține că regula în funcție de care se stabilește competența teritorială în soluționarea litigiilor de muncă este reglementată de art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, însă legiuitorul a instituit și o excepție de la această regulă, prin edictarea dispozițiilor art. 127 din C. proc. civ.

În conformitate cu dispozițiile art. 127 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, incidente în cauză raportat la data introducerii acțiunii, respectiv 5 iulie 2019, Înalta Curte constată că aceste prevederi reglementează un caz de competență facultativă în sensul următor:

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz".

Din interpretarea acestor dispoziții legale, rezultă că reclamanții puteau sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate celei în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii, având în vedere calitatea de pârât a Tribunalului Alba.

Reclamanții au ales să introducă cererea de chemare în judecată la Tribunalul Argeș în acord cu prevederile art. 127 alin. (2)

C. proc. civ.

Astfel, de vreme ce Curtea de Apel Pitești, în circumscripția căreia se află Tribunalul Argeș, este una dintre curțile de apel aflate în vecinătatea Curții de Apel Alba Iulia, în circumscripția căreia se află Tribunalul Alba, rezultă că Tribunalul Argeș este competent teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății.

Față de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.