ÎCCJ, decizie (scj.ro #85330)

Act al organelor  vamale prin care

s-au stabilit obligații fiscale. Suspendarea executării. Condiții

Suspendarea executării obligațiilor

fiscale stabilite de organele vamale este condiționată de existența unui caz

bine justificat și prevenirea producerii unei pagube iminente, conform art.9

din Legea nr.29/1990, text care nu prevede și obligația depunerii unei cauțiuni.

Secția

de contencios administrativ, decizia nr.762 din 25 februarie 2003

Reclamanta SC „C.A.P.” SRL a chemat în

judecată Direcția Regională Vamală Interjudețeană Timișoara și Direcția

Generală a Vămilor București și Ministerul Finanțelor Publice pentru a se

dispune suspendarea executării procesului verbal din 21 mai 2002 și a deciziei

nr.373/2002 privind obligarea sa la plata sumei de 3.317.303.515 lei plus

majorări până la soluționarea acțiunii având ca obiect anularea deciziei

nr.373/2002 și a procesului verbal din 21 mai 2002.

Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.9  din Legea nr.29/1990.

Curtea de Apel Timișoara, prin încheierea dată în Camera de Consiliu la 26

iulie 2002, a admis cererea și a dispus suspendarea executării, până la

soluționarea dosarului nr.4972/2002 al Curții de Apel Timișoara.

Instanța  de fond a reținut că în raport de cuantumul  obligațiilor

fiscale stabilite de pârâți în  sarcina reclamantei, pentru

prevenirea  producerii unei pagube iminente se justifică suspendarea

executării actelor administrative atacate.

Împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea executării  a

declarat recurs pârâta Direcția Regională Vamală Interjudețeană Timișoara în

numele și pentru Direcția Generală a Vămilor

București,

susținând că:

- nejustificat a fost  admisă cererea de suspendare  nefiind

întrunite condițiile art.9 din Legea nr.29/1990;

- înainte de suspendarea executării instanța avea obligația să pună în vedere

reclamantei să depună o cauțiune potrivit  dispozițiilor art.403 Cod

procedură civilă.

Analizând recursul, Curtea îl va respinge ca nefondat.

Potrivit dispozițiilor art.9 din Legea nr.29/1990: „ În cazurile bine

justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul

poate cere tribunalului să dispună suspendarea actului administrativ până la

soluționarea acțiunii”.

Rezultă din  interpretarea textului legal mai sus invocat, că pentru

acordarea suspendării executării trebuie îndeplinite două condiții în mod

cumulativ și anume existența unor cazuri bine justificate și iminența

producerii unei pagube.

Reclamanta a făcut dovada îndeplinirii acestor condiții. Astfel, pe

rolul Curții de Apel Timișoara se află în curs de soluționare dosarul

nr.4972/2002 având ca obiect  anularea actelor administrative a căror

suspendare a executării s-a  solicitat, respectiv procesul verbal din 21

mai 2002 și decizia Ministerului Finanțelor nr.373/2002, ceea ce înseamnă

dovada unei cauze bine justificate; iar cuantumul obligațiilor fiscale,

stabilite în sarcina intimatei, de 3.317.303.515 lei, plus majorările aferente,

presupune o pagubă iminentă, pentru prevenirea căreia în mod corect instanța de

fond a făcut aplicarea dispozițiilor art.9 din Legea nr.29/1990.

Cât  privește cauțiunea prevăzută de art.403 alin.1 Cod procedură civilă

urmează a se constata că dispozițiile procedurale invocate de recurentă nu sunt

aplicabile în speță, Legea nr.29/1990 fiind o lege specială, suspendarea

executării fiind solicitată în baza dispozițiilor art.9 din această lege.

În consecință, recursul a fost respins ca nefondat.