ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1218/2020

Ședința publică din data de 30 iunie 2020

Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 11 august 2015 pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca sub nr. x/2015, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar Cluj -Napoca, în baza Legii nr. 18/1991, la emiterea în favoarea sa a unui titlu de proprietate asupra suprafeței de 1.000 mp, teren aferent construcției situate în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepțiile lipsei de interes în formularea cererii și puterii de lucru judecat raportat la sentința civilă nr. 15240/2009 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pronunțată în dosarul nr. x/2008, hotărâre rămasă irevocabilă în considerentele căreia s-a reținut că reclamantul este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate doar asupra unei suprafețe de 400 mp din terenul aferent construcției. În final, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Prin sentința civilă nr. 11846/2015 din 15 decembrie 2015, Judecătoria Cluj Napoca a admis excepția puterii lucrului judecat și a respins acțiunea formulată de reclamantul A., ca efect al puterii de lucru judecat.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat, apel care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 835/A/2016 din 28 iunie 2016, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția Civilă.

Reclamantul a declarat recurs împotriva acestei decizii.

La termenul de la 27 septembrie 2017, reclamantul a formulat cerere de recuzare a dnei judecător B. deoarece i-a fost respinsă cererea de acordare a unui termen pentru lipsă de apărare. Prin încheierea din 2 octombrie 2017, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins cererea de recuzare ca neîntemeiată.

Reclamantul a formulat recurs împotriva acestei încheieri.

Prin memoriul de recurs, autorul căii de atac a expus parcursul litigiului și a reiterat situația de fapt în cauză. De asemenea, și-a exprimat nemulțumirea față de soluția dată cererii sale de acordare a unui nou termen în vederea angajării unui apărător. Recurentul nu a dezvoltat în concret critici împotriva încheierii atacate și nu a indicat motivele de casare pe care își întemeiază calea de atac.

Pârâta nu a depus întâmpinare.

La 5 martie 2020, recurentul-reclamant a formulat cerere de ajutor public judiciar, solicitând să fie scutit de la plata taxei de timbru întrucât nu are venituri, cerere care a fost respinsă prin încheierea de ședință din 24 martie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2015 1.1.

Pe baza cererii de recurs, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat, prin care s-a reținut că recursul nu este timbrat, este prematur formulat și nu prezintă critici care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Prin încheierea din 24 martie 2020, s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului declarat, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Părțile nu au depus puncte de vedere cu privire la raport.

Examinând cu prioritate aspectele legate de timbrarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în complet de filtru, reține următoarele:

Recurentul-reclamant a atacat o încheiere de ședință pronunțată de Curtea de Apel Cluj în calea de atac a recursului, încheiere prin care a fost respinsă cererea sa de recuzare a președintelui completului de judecată, cererea fiind neevaluabilă în bani. În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, calea de atac declarată în această situație se taxează cu suma fixă de 100 de RON.

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxele fiind datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, iar conform art. 32 și art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, fiind datorate atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile legii.

Înalta Curte constată că recurentului-reclamant i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru prin adresa emisă la 22 noiembrie 2017 și comunicată la 29 noiembrie 2017, astfel cum rezultă din procesul-verbal de comunicare acte aflat la dosarul de recurs, și că obligația de achitare a taxei judiciare de timbru a fost menționată și în raportul întocmit de magistratul-asistent, care a fost comunicat părții astfel cum rezultă din procesul-verbal de comunicare acte aflat la dosarul de recurs. Partea nu a depus punct de vedere cu privire la raport.

Instanța supremă reține că recurentul-reclamant a formulat cerere de ajutor public judiciar, solicitând să fie scutit de la plata taxei de timbru întrucât nu are venituri, cerere care a fost respinsă prin încheierea de ședință din 24 martie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2015 1.1. și împotriva căreia partea nu a formulat cerere de reexaminare.

Pentru aceste considerente și văzând că până la data soluționării căii de atac formulate, recurentul-reclamant nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte, dând eficiență prevederilor art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., în temeiul art. 493 alin. (5) din același cod, va anula, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 2 octombrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 2 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă în dosarul nr. x/2015.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 iunie 2020.