ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84820)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84820) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Contract de finanțare având ca

obiect acordarea unui ajutor financiar nerabursabil. Nerespectarea obligației

privind evitarea conflictului de interese. Consecințe.

Legea

nr. 316/2001

O.G.

nr. 79/2003

Încălcarea

obligațiilor contractuale referitoare la existența conflictului de interese

atrage caracterul neeligibil al sumelor acordate ca finanțare nerambursabilă,

indiferent dacă a fost probată sau nu producerea vreunei pagube, obligația de

recuperare a fondurilor europene existând în toate cazurile de constatare a

unor fraude sau nereguli, fără a fi necesară probarea existenței vreunui

prejudiciu.

Împrejurarea

că proiectul finanțat a fost finalizat, investiția a fost realizată și

recepționată, iar obiectivul a fost pus în funcțiune, nu are consecințe exoneratoare

asupra debitului stabilit în sarcina beneficiarului contractului de finanțare,

cu titlu de cheltuieli neeligibile.

Decizia nr. 3764 din 27 septembrie 2012

Notă:

O.G.

nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a

fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, a fost abrogată,

la data

de 30 iunie 2011,

prin O.G. nr. 66/2011

privind prevenirea, constatarea

și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor

europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în

Prin

Sentința civilă nr.2439 din 7 martie 2011, Curtea de Apel București – Secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, acțiunea

formulată de reclamanta SC ECP SRL București, în contradictoriu cu pârâta

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin care solicita

anularea Procesului-verbal de constatare nr.10315/ 25.05.2010 și a Deciziei

nr.14310/ 08.07.2010 de soluționare a contestației formulate împotriva

respectivului proces-verbal, precum și a Scrisorii de notificare nr.10643/

27.05.2010.

Pentru

a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

La data

de 22.05.2007 între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în

calitate de autoritate contractantă și SC ECP SRL în calitate de Beneficiar s-a

încheiat Contractul de finanțare nr.C 3.11102531600529, având ca obiect

acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 3.588.000 lei pentru

realizarea proiectului intitulat „înființare fermă găini ouătoare aparținând SC

ECP SRL Comuna O, Județul Dâmbovița".

Această

finanțare nerambursabilă este constituită din două componente, respectiv:

contribuția financiară a Comunității Europene în proporție de 75% și

contribuția publică națională în proporție de 25%, ambele gestionate de

Ministerul Finanțelor Publice, potrivit O.U.G. nr.63/ 1999 cu privire la

gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea

Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora.

Încheierea

contractului menționat anterior a avut ca situație premisă prevederile cuprinse

în Legea nr.316/2001 pentru ratificarea Acordului multianual de finanțare

dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, stabilind cadrul administrativ, legal și tehnic de

implementare a Programului special de preaderare pentru agricultură și

dezvoltare rurală SAPARD, adoptat prin Reglementarea Comisiei (CE.) nr.1268/1999

din 21 iunie 1999 privind suportul Comunității pentru măsurile de preaderare în

domeniul agriculturii și dezvoltării rurale în țările candidate din centrul și

estul Europei în perioada de preaderare.

Dispozițiile

legale privind desfășurarea activității de implementare a Programului SAPARD

(Legea nr. 316/2001 și O.G. nr.79/2003 cu normele de aplicare) prevăd că

eligibilitatea cheltuielilor este supusă verificărilor pe tot parcursul duratei

de valabilitate a contractului de finanțare (perioada de execuție a proiectului

– care se poate întinde pe maxim 2 ani, la care se adaugă o perioada de 5 ani

de monitorizare, conform art.2 din contractul-cadru de finanțare).

De

asemenea, în conformitate cu prevederile art.15 alin.(2) privind controalele

tehnice și financiare din Anexa I - Prevederi generale la Contractul de finanțare «

beneficiarul trebuie să consimtă la inspecții pe bază de

documente sau la fața locului efectuate de autoritatea contractantă, Comisia

Europeană și Curtea de Conturi a Comunității Europene asupra modului de

utilizare a finanțării nerambursabile în conformitate cu Acordul Multianual de

Finanțare dintre România și UE, ratificat prin Legea nr.316/ 2001, pe perioada

de valabilitate a contractului

».

Obținerea

sprijinului financiar nerambursabil reclamă îndeplinirea unor condiții

stabilite și acreditate de Comunitatea Europeană, condiții care sunt

obligatoriu de cunoscut și respectat de către beneficiari, potrivit art.1, 2, 3

din Anexa I - prevederi generale, la contractul de finanțare.

Pentru

realizarea atribuției sale specifice și anume aceea de a întreprinde toate

acțiunile necesare care să asigure buna derulare a proiectelor finanțate prin

Programul SAPARD, pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit,

prin serviciile specializate, are competența legală de a efectua verificări

atât în baza procedurilor aplicabile acreditate de Comisia Europeană, cât în

baza legislației române în vigoare, aceste verificări având drept scop

verificarea respectarea criteriilor de eligibilitate, cât și eventualele

nereguli rezultate în decursul implementării proiectului, din culpa

beneficiarului.

Realizarea

proiectului finanțat prin Programul SAPARD se face prin încheierea de către

Beneficiarul finanțării nerambursabile de contracte de achiziții pentru bunurile,

serviciile și lucrările necesare - achiziții ce trebuie să se desfășoare în

condiții de respectare a regulilor cuprinse în „Instrucțiuni de achiziții

pentru beneficiarii măsurilor 1.1.t 3.1., 3.4.", ce constituie Anexa IV la Contractul de finanțare, potrivit art. 6 din Anexa la acest contract.

Emiterea

actelor administrative a căror anulare se solicită este consecința

nerespectării de către reclamantă a prevederilor Contractului de finanțare și

ale Legii nr. 316/2001.

Astfel,

emiterea Procesului verbal de constatare nr.10315/ 25.05.2010 s-a făcut de

către A.P.D.R.P. ca urmare a încălcării dispozițiilor din Contractul de

finanțare și din Legea nr.316/2001 și a încălcării prevederilor din Ghidul

Solicitantului Măsura 3.1. - Investiții în exploatații agricole, prevederi

avute în vedere de beneficiar și impuse acestuia încă de la întocmirea cererii

de finanțare și a documentelor aferente acesteia în vederea semnării

contractului de finanțare menționat, emiterea actului administrativ menționat

anterior fiind rezultatul conduitei defectuoase a reclamantei în derularea

contractului de finanțare nr.C 3.11102531600529/ 22.05.2007 care nu a respectat

obligațiile pe care și le-a asumat prin semnarea acestui contract.

Contractul

de finanțare nr. C 3.11102531600529/ 22.05.2007 încheiat între A.P.D.R.P., în

calitate de autoritate contractantă și SC ECP SRL, în calitate de Beneficiar,

având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum

3.588.000 RON pentru realizarea proiectului intitulat „înființare fermă găini

ouătoare aparținând SC ECP SRL, Comuna O, Județul Dâmbovița" este un

contract administrativ, atât din prisma părții semnatare a acestui contract, în

speță o autoritate publică centrală, respectiv Agenția de Plăți pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit, instituție publică, care funcționează în baza

O.U.G. nr.13/2006, aprobată prin Legea nr.198/2006, cu modificările și

completările ulterioare, cât și prin prisma obiectului contractului de

finanțare, respectiv acordarea unui sprijin financiar nerambursabil acordat din

fonduri publice (75% contribuția financiară a Comunității Europene și 25%

contribuția publică națională).

În urma

controlului efectuat de Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a

României s-a constatat că pentru licitația de lucrări de construcții și

instalații, beneficiarul SC ECP SRL a transmis cereri de ofertă la 3 operatori

economici, respectiv S.C. L SRL, S.C. E  SRL și S.C. L C SRL și a obținut din

partea acestora 3 oferte conforme.

În

raport cu această situație de fapt, beneficiarul de proiect nu a respectat

prevederile cuprinse în Contractul de finanțare - Anexa IV Instrucțiuni de

achiziții pentru beneficiarii măsurilor 1.1., 3.1., 3.4., în sensul că

beneficiarul contractului, respectiv SC ECP SRL a atribuit contractul de

achiziții lucrări fără respectarea principiului liberei concurențe și a

întocmit în mod eronat fișa de verificare a conflictului de interese declarând

în mod nereal, în mod fals, că nu există legături/ relații de

rudenie/profesionale între candidați/ ofertanți sau alte părți implicate în

procedura de ofertare la momentul depunerii ofertei.

Din

certificatele constatatoare eliberate de Oficiul Registrului Comerțului pentru

societățile comerciale participante la licitație, documente solicitate în

cadrul misiunii de audit, rezultă că ofertantul câștigător S.C. L SRL și

ofertantul S.C. E SRL au aceeași acționari, respectiv GE și MN, fiecare cu o

cota de participare la beneficii și pierderi în procent de 50%.

Suma

plătită necuvenit beneficiarului este de 612.296,65 lei, fonduri nerambursabile

din partea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Beneficiarul

a atribuit contractul de execuție lucrări și instalații fără respectarea

principiului liberei concurențe, declarând în mod nereal că nu există legături/

relații de rudenie/ profesionale între candidați/ ofertanți sau alte părți

implicate în procedura de ofertare la momentul depunerii ofertei.

Atât

ofertantul câștigător S.C. L SRL, cât și un alt ofertant S.C. E au aceiași

asociați, fiecare cu o cotă de participare la beneficii și pierderi în procent

de 50%.

Totodată,

potrivit prevederilor art.4 - Conflictul de interese, din Anexa 1 – Prevederi

generale la Contractul de finanțare, „Beneficiarul va adopta o asemenea

conduită care va evita conflictul de interese și va informa imediat Autoritatea

Contractantă despre orice situație care dă naștere sau este posibil să dea

naștere unui astfel de conflict", precum și pe ale pct. 1 buleta 2 din

cap. I - Prevederi generale din Anexa UIV - Instrucțiuni de achiziții pentru

beneficiarii măsurilor 1.1, 3.1, 3.4., potrivit cărora „Costurile eligibile ale

oricăror servicii, bunuri și lucrări, mai mari de echivalentul în RON a 10.000

euro, sunt eligibile dacă beneficiarii privați au obținut oferte conforme de la

cel puțin 3 furnizori”.

Susținerile

reclamantei în legătură cu inexistența în cauză a conflictului de interese sunt

nefondate, întrucât pârâta, la emiterea actelor administrative, nu a invocat ca

temei de drept material prevederile cuprinse în H.G. nr.224/2008, în raport de

care sunt formulate susținerile reclamantei, ci dispozițiile care rezultă din

fișa de verificare a conflictului de interese, care este parte integrantă din

documentația de licitație.

În

această fișă, la punctul 3 - Firmele participante la licitație, este menționat

în coloana 4 - Tipul conflictului, potrivit căruia „

Există o relație/

legături de rudenie/ profesionale între candidați/ invitați/ ofertanți sau alte

părți implicate în procedura de ofertare la momentul depunerii ofertei?".

Un

atare caz de conflict de interese trebuie interpretat în cazul de față,

împreună cu cerința impusă atât în anexa 1 - Prevederi generale la Contractul-cadru nr. C 3.11102531600529/ 18.05.2007, cât și în anexa IV - Instrucțiuni de

achiziții pentru beneficiarii măsurilor 1.1., 3.1., 3.4., potrivit căreia nu

sunt eligibile costurile oricăror servicii, bunuri și lucrări care depășesc

echivalentul în RON a 10.000 euro, pentru care beneficiarul nu a obținut oferte

de la cel puțin trei furnizori.

Potrivit

certificatelor eliberate de ORC pentru S.C. E SRL (unul din cei 3 ofertanți în

cadrul procedurii), respectiv S.C. L SRL (ofertantul câștigător), cele două

societăți au aceiași asociați, fiecare cu o cotă de participare la beneficii și

pierderi în procent de 50%, împrejurare care a avut ca efect încălcarea

principiului liberei concurențe întru-un mod flagrant.

Încălcarea prevederilor contractuale referitoare la existența

conflictului de interese atrage caracterul neeligibil al sumelor acordate,

indiferent dacă a fost probată sau nu o pagubă, caracterul neeligibil al

sumelor acordate nefiind condiționat de acest prejudiciu, rezultând din simpla

încălcare a prevederilor contractuale privind conflictul de interese pe care

reclamanta și le-a asumat în mod conștient la încheierea contractului.

Beneficiarului

finanțării nerambursabile i s-a respectat dreptul la apărare, în conformitate

cu prevederile art. 177 din O.G. nr.92/2003 - Codul de procedură fiscală,

republicată, acesta formulând contestație la procesul verbal de constatare,

contestație care a fost soluționată de către experții Direcției Control și

Antifraudă din cadrul A.P.D.R.P., prin Decizia nr.14310/ 08.07.2010.

Împotriva acestei

hotărâri, considerând-o netemeinică și nelegală, a formulat recurs Societatea

comercială reclamantă care a invocat motivele prevăzute la art.304 pct.8 și

pct.9, în condițiile art.304

1

din Codul de procedură civilă,

afirmând că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii și

susținând, în esență, următoarele critici:

-

instanța de fond nu a reținut încălcarea de către autoritatea publică pârâtă a

dreptului la apărare al reclamantei în procedura administrativă, deși chiar

autoritatea a fost nevoită să emită o decizie de îndreptare a erorii materiale;

-

motivul reținut de instanța de fond, ca și de autoritatea pârâtă, pentru

declararea neeligibilității sumei de 612.296,65 lei nu este definit ca neregulă

de H.G. nr.224/2008, act normativ care reglementează conflictul de interese;

-

conflictul de interese este definit la art.2 alin.(2) lit.m) din H.G.

nr.224/2008, iar situația reținută de instanță nu se încadrează în aceste

dispoziții legale;

- în

mod greșit a reținut instanța de fond, ca și autoritatea pârâtă, existența unei

încălcări a principiului liberei concurențe, deoarece simpla constatare a

faptului că două societăți comerciale participante la procedurile de ofertare,

au asociați comuni, nu reprezintă automat o încălcare a principiului liberei

concurențe;

-

noțiunea de afectare a liberei concurențe, potrivit art.82 din Tratatul de

Instituire a Comunităților Europene și art.5 din Legea nr.21/1996 a

Concurenței, este definită ca fiind o înțelegere între agenții economici care

afectează mediul concurențial, ceea ce în cauză nu s-a dovedit;

- în

mod greșit a reținut instanța de fond că declararea neeligibilității sumelor nu

este condiționată de probarea existenței unui prejudiciu.

În

concluzie, societatea comercială reclamantă a solicitat admiterea recursului

și, în principal, admiterea acțiunii și anularea actelor administrative

atacate, iar în subsidiar, trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru

completarea materialului probator cu „o expertiză tehnico-economică pentru

încadrarea ofertei câștigătoare în mediul concurențial”.

Autoritatea

publică pârâtă a depus întâmpinare, reluând, în mare parte, apărările formulate

la fond prin întâmpinare.

În

plus, în combaterea criticilor recursului cu privire la condiția existenței

unui prejudiciu pentru declararea neeligibilității unei sume, autoritatea

pârâtă a susținut justețea concluziei instanței de fond și a invocat

jurisprudența C.J.U.E. din care rezultă că orice abatere conduce la retragerea

avantajului obținut nejustificat și, pe de altă parte, că nu este necesară

probarea existenței unui prejudiciu pentru recuperarea fondurilor U.E.

În

concluzie, autoritatea publică pârâtă a susținut că soluția instanței de fond

este legală și temeinică, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Recursul

este nefondat.

În

ceea ce privește criticile referitoare la încălcarea dreptului la apărare al

recurentei-reclamante în cadrul procedurii administrative;

În

cauză este necontestat că societatea comercială a sesizat Curtea de apel

solicitând anularea Deciziei nr.14310 din 8.07.2010 și a Procesului-verbal de

constatare nr.10315 din 25.05.2010.

Este

adevărat că a existat inițial Procesul-verbal de constatare nr.5542 din

25.03.2010, în privința căruia, în urma contestației formulate de societatea

comercială, s-a dispus prin Decizia nr.9133 din 11.05.2010 refacerea integrală

a acestuia, în condițiile art.48 din Codul de procedură fiscală, constatându-se

existența unor erori materiale în ceea ce privește indicarea prevederilor

legale și contractuale încălcate, raportate la faptele reținute în Cap.6

„Prezentarea aspectelor constatate”.

Ca

urmare a refacerii Procesului-verbal nr.5542 din 25.03.2010, a fost întocmit și

comunicat societății comerciale Procesul-verbal nr.10315 din 25.05.2010,

contestația formulată împotriva acestuia fiind soluționată prin Decizia

nr.14130 din 8.07.2010.

Prin

criticile sale, societatea comercială a susținut că refacerea procesului verbal

impunea și refacerea întregului control, cu parcurgerea întregii proceduri,

inclusiv audierea persoanei juridice controlate, susțineri lipsite de temei.

Astfel,

având în vedere că procesul-verbal de constatare încheiat în condițiile O.G.

nr.79/2003, reprezintă un act administrativ fiscal, în mod judicios a reținut

instanța de fond, precum și autoritatea publică intimată, incidența

prevederilor art.48 din Codul de procedură fiscală, fiind vorba de îndreptarea

unor erori materiale.

Or,

într-o astfel de situație, refacerea actului administrativ fiscal s-a limitat

la corectarea acestuia prin eliminarea greșelilor strecurate, organul de

control competent neavând temei legal pentru reluarea și refacerea controlului

și a întregii proceduri de control.

Că este

așa, rezultă în mod neechivoc din conținutul art.48 fraza a II-a din Codul de

procedură fiscală, unde se specifică în mod expres că „Actul administrativ

corectat se va comunica contribuabilului”, ceea ce în cauză s-a făcut, în mod

necontestat.

De

altfel, așa cum a reținut și instanța de fond, societatea comercială recurentă

a avut posibilitatea să-și susțină apărările în contestația formulată împotriva

actului administrativ fiscal corectat/ refăcut, Procesul-verbal nr.10315 din

25.05.2010, soluționată prin Decizia nr.14310 din 8.07.2010, ambele atacate la

instanța de contencios administrativ și fiscal, în cauza de față.

În ceea

ce privește criticile recursului vizând fondul cauzei, acestea se subsumează

următoarelor susțineri:

-

situația de fapt constatată și necontestată nu reprezintă un conflict de

interese în sensul prevederilor art.2 lit.m) din H.G. nr.224/2008 privind

stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din FEADR

prin PNDR 2007-2013;

-

faptul că două societăți comerciale, participante la procedurile de ofertare,

au asociați comuni nu reprezintă în mod automat o încălcare a principiului

liberei concurențe;

- în

orice situație, declararea neeligibilității unor sume trebuie să fie

condiționată de probarea existenței unui prejudiciu.

În ceea

ce privește existența conflictului de interese, în cauză, este necontestat că

la licitația de lucrări de construcții și instalații, societatea comercială

recurentă a transmis cereri de ofertă la 3 operatori economici: S.C. L SRL,

S.C. E SRL și S.C. LC SRL, fiind declarată câștigătoare S.C. L SRL.

Pe baza

documentelor solicitate în cadrul misiunii de audit de către Curtea de Conturi

s-a constatat că beneficiarul contractului de finanțare nerambursabilă,

societatea comercială recurentă nu a respectat dispozițiile legale și

contractuale incidente în cauză, S.C. L SRL și S.C. E având aceiași acționari, fiecare

cu o cotă de participare de 50%.

Societatea

comercială recurentă a susținut că această situație nu reprezintă un conflict

de interese din moment ce dispozițiile art.2 lit.m) din H.G. nr.224/2008

definește conflictul de interese ca fiind situația în care există legături

între structurile acționariatului beneficiarului și ofertanții acesteia sau

între membrii comisiei de evaluare și ofertanți.

În

cauză, însă, este vorba de situația prevăzută la art.2 lit.m) fraza a II-a,

care se referă la cazul când ofertantul câștigător deține pachetul majoritar de

acțiuni în două firme participante pentru același tip de achiziție, dispoziții

pe deplin aplicabile în cazul S.C. L SRL (ofertantul câștigător) și S.C. E, GE

și MN având cotă de participare de 50% la ambele societăți.

Societatea

comercială recurentă nu poate susține cu temei că nu ar fi cunoscut această

situație, care rezultă în mod evident din certificatele emise de Oficiul Național

al Registrului Comerțului.

Pe de

altă parte, instanța de fond și autoritatea pârâtă au reținut în mod judicios

că depunerea a două oferte de către aceleași persoane, în numele a două

societăți comerciale la care dețineau participanții în cotă egală – 50%,

reprezintă și o denaturare a concurenței, fiind afectate alte societăți

comerciale care ar fi putut depune oferte în mod legal, ceea ce reprezintă o

încălcare a prevederilor art.5 alin.(1) din Legea concurenței nr.21/2006.

În ceea

ce privește criticile care se referă la necesitatea probării unui prejudiciu,

drept condiție a declarării neeligibilității unei sume acordate ca finanțare

nerambursabilă, instanța de recurs reține că sunt neîntemeiate.

Astfel,

în jurisprudența sa, CJUE a statuat că „inclusiv abaterile care nu au un impact

financiar precis pot afecta interesele financiare a Uniunii” C-465/10 pct.47 și

C-199/03 pct.31, statul fiind în măsură „să solicite beneficiarului în cauză

rambursarea finanțării” C-271/01 pct.48, C-465/10 pct.32, regula generală fiind

că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obținut în mod

fraudulos C-199/03, pct.15.

În

concluzie, este corectă concluzia instanței de fond că obligația de recuperare

a fondurilor UE există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau

nereguli, fără a fi necesară probarea existenței/ producerii unui prejudiciu.

Astfel

fiind, împrejurarea că proiectul a fost finalizat, investiția a fost realizată

și recepționată, iar obiectivul a fost pus în funcțiune, nu are semnificația

exoneratoare invocată de recurenta-reclamantă.

Recursul

a fost respins ca nefondat

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-05-21
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5330/2013
Curtea îl va respinge ca nefondat pentru următoarele considerente: Recurenta-reclamantă SC A.F. SRL a încheiat la data de 6 noiembrie 2008 contractul nr. X cu intimata-pârâtă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prima în ca
ÎCCJ 2012-03-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1136/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond Prin cererea adresată Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A.C. SRL a solicit
ÎCCJ 2014-06-03
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2574/2014
nței atacate în sensul de a se constata că acțiunea formulată este neîntemeiată. Procedura în fața instanței de recurs Reclamantul-intimat a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Considerentele și soluția i
ÎCCJ 2013-04-26
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5209/2013
a celor două condiții prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: cazul bine justificat și paguba iminentă. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, societatea reclamantă fiind cea care poartă culpa ned
ÎCCJ 2013-02-14
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 760/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1.Obiectul acțiunii. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și f
Sursă