ÎCCJ, decizie (scj.ro #86911)

Mandat european de arestare. Executare

Cuprins pe materii

: Drept procesual penal. Proceduri prevăzute în legi speciale. Mandatul european de arestare

Indice alfabetic

: Drept procesual penal

- mandat european de arestare

-

executare

Legea nr. 302/2004,

art. 86

Instanța de judecată, ca autoritate judiciară română de executare, dispune executarea mandatului european de arestare emis de instanța de judecată dintr-un stat membru al Uniunii Europene, care, conform legislației naționale a statului membru, constituie concomitent și mandat național de arestare. În acest caz - în care instanța de judecată emitentă din statul membru al Uniunii Europene informează autoritatea judiciară română de executare că mandatul european de arestare constituie, conform legislației statului membru, și mandat național de arestare - condiția privitoare la conținutul mandatului european de arestare prevăzută în art. 86 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, referitoare la „indicarea existenței unei hotărâri judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești executorii având același efect, care se încadrează în dispozițiile art. 88 și art. 96”, este îndeplinită, iar instanța de judecată română nu poate respinge cererea de executare a mandatului european de arestare, cu motivarea că instanța de judecată emitentă nu a indicat, în conținutul mandatului european de arestare, mandatul național de arestare.

I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 1332 din 14 aprilie 2014

Prin sentința nr. 24 din 18 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Secția penală și de minori, s-a dispus respingerea cererii de executare a mandatului european de arestare emis la data de 21 ianuarie 2014 de către autoritățile judiciare din Ungaria, respectiv doamna judecător dr. P.O. de la Judecătoria Kiskunhalas în referința dosarului nr. 6.B.21/2014/5 împotriva persoanei solicitate P.G., pentru săvârșirea infracțiunii de furt, varianta delict, comisă în calitate de coautor, asupra unei valori care se încadrează în limitele contravenționale, prin pătrunderea în aria împrejmuită a unei încăperi fără știrea și consimțământul proprietarului, prevăzută în art. 316 alin. (1), calificată și pedepsită conform alin. (2) lit. f) din Legea nr. IV din anul 1978.

A dispus revocarea măsurii controlului judiciar luată prin încheierea penală nr. 2/HI/JDL din 7 martie 2014 a Curții de Apel Cluj față de persoana solicitată P.G.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a sesizat instanța cu o cerere de executare a mandatului european de arestare emis la data de 21 ianuarie 2014 de către autoritățile judiciare din Ungaria, respectiv doamna judecător dr. P.O. de la Judecătoria Kiskunhalas în referința dosarului nr. 6.B.21/2014/5 împotriva persoanei solicitate P.G., pentru săvârșirea infracțiunii de furt, varianta delict, comisă în calitate de coautor, asupra unei valori care se încadrează în limitele contravenționale, prin pătrunderea în aria împrejmuită a unei încăperi fără știrea și consimțământul proprietarului, prevăzută în art. 316 alin. (1), calificată și pedepsită conform alin. (2) lit. f) din Legea nr. IV din anul 1978.

La data de 6 martie 2014, procurorul a procedat la identificarea persoanei solicitate în prezența apărătorului desemnat din oficiu, aducându-i-se la cunoștință fapta reținută în sarcina sa și încadrarea juridică a acesteia, conform procesului-verbal de identificare și ascultare, și a dispus reținerea acesteia pe o durată de 24 de ore, prin ordonanța de reținere din data de 6 martie 2014 - ora 18:40.

În 7 martie 2014, parchetul a sesizat Curtea de Apel Cluj cu propunerea de luare a măsurii arestării provizorii a persoanei solicitate, începând de la data expirării reținerii, în vederea comunicării și traducerii mandatului european de arestare pentru predarea acesteia autorităților judiciare din Ungaria.

Prin încheierea penală nr. 2/HI/JDL din 7 martie 2014 a Curții de Apel Cluj s-a respins propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj de luare a măsurii arestării provizorii a persoanei solicitate P.G. în baza semnalării introduse în sistemul de informații Schengen.

S-a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de persoana solicitată P.G. în procedura de executarea a mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare din Ungaria, pentru săvârșirea infracțiunii de furt, prevăzută în art. 316 alin. (1) C. pen. maghiar și s-a dispus punerea de îndată în libertate a acesteia dacă nu este reținută sau arestată în altă cauză.

În baza art. 215 alin. (1) și (2) C. proc. pen., pe durata măsurii controlului judiciar, persoanei solicitate i-au fost impuse următoarele obligații:

a) să se prezinte la procuror sau la instanța de judecată, ori de câte ori este chemată;

b) să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinței;

c) să se prezinte la organul de poliție de la localitatea de domiciliu, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemată;

d) să nu depășească limita teritorială a comunei U.;

e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art. 215 alin. (7) C. proc. pen., s-a atras atenția persoanei solicitate că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii controlului judiciar, măsura preventivă va fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

A mai fost fixat termen de judecată pentru data de 18 martie 2014, ora 12:00, în vederea comunicării mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română.

La termenul de judecată din data de 18 martie 2014 s-a constatat că la dosar a fost comunicat mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română, copii de pe acestea fiind comunicate și persoanei solicitate.

Potrivit dispozițiilor art. 103 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, instanța a procedat la informarea persoanei solicitate P.G. asupra existenței mandatului european de arestare împotriva sa, asupra conținutului acestuia, asupra posibilității de a consimți la predarea către statul solicitant, precum și cu privire la drepturile sale procesuale, în prezența apărătorului desemnat din oficiu.

Persoana solicitată a arătat că este de acord cu predarea sa și că nu renunță la beneficiul regulii specialității.

Verificând dacă mandatul conține toate informațiile prevăzute în art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, se constată că mandatul european de arestare emis de către autoritățile judiciare maghiare nu cuprinde cerința prevăzută în alin. (1) lit. c) din cuprinsul articolului sus-menționat, pentru că nu s-a indicat, în conținutul mandatului european de arestare, mandatul național de arestare în baza căruia acesta a fost emis.

În cadrul procedurilor prealabile sesizării instanței, art. 99 alin. (2) prevede că procurorul trebuie să verifice dacă mandatul european de arestare cuprinde informațiile prevăzute în art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

De asemenea, conform art. 99 alin. (3) din același act normativ, doar dacă mandatul conține informațiile prevăzute în art. 86 alin. (1) procurorul ia măsurile pentru identificarea, citarea, localizarea și prinderea persoanei solicitate.

Printre cerințele referitoare la conținutul mandatului european de arestare, art. 86 alin. (1) lit. c) prevede indicarea existenței unei hotărâri judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești executorii având același efect, care se încadrează în dispozițiile art. 88 sau art. 96 din lege.

De la această cerință nici textele art. 88 sau art. 96, și nici altele nu admit vreo excepție.

În speță, lipsește mandatul de arestare preventivă, hotărârea judecătorească definitivă sau orice altă hotărâre judecătorească executorie cu efect echivalent, deoarece la pagina 1 a mandatului european de arestare, la rubrica b), denumită „Decizia pe care se întemeiază mandatul”, este indicat chiar mandatul european de arestare, pe motiv că acesta este aplicabil pe teritoriul Ungariei și, ca atare, este în același timp și mandat național de arestare.

Având în vedere că, în speță, în cuprinsul mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Kiskunhalas în dosarul nr. 6.B.21/2014/5 nu s-a indicat mandatul de arestare național, care a stat la baza emiterii acestuia, curtea de apel a constatat că nu este realizată cerința prevăzută în dispozițiile art. 86 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, motiv pentru care în baza art. 107 din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 300/2013, a respins cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 21 ianuarie 2014 de către autoritățile judiciare din Ungaria, respectiv doamna judecător dr. P.O. de la Judecătoria Kiskunhalas în referința dosarului nr. 6.B.21/2014/5 împotriva persoanei solicitate P.G.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută pe o durată de 24 de ore, cu începere din data de 6 martie 2014, ora 18:40, precum și că față de acesta curtea de apel a dispus măsura controlului judiciar prin încheierea nr. 2/HI/JDL din 7 martie 2014, măsură în privința căreia s-a dispus revocarea, ca urmare a respingerii cererii de executare a mandatului european de arestare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat contestație Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, solicitând desființarea sentinței și, în rejudecare, admiterea cererii de punere în executare a mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare din Ungaria.

Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând contestația prin prisma criticilor formulate, constată că aceasta este fondată pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicitată arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alin. (2) al acelui text statuează că „mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.”

Din economia dispozițiilor legale cuprinse în legea specială - art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004 - care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz al predării pe care aceasta le invocă.

Cât privește conținutul și forma mandatului european de arestare, acestea sunt prevăzute în art. 86 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare trebuind să conțină, pe lângă celelalte elemente stipulate în mod expres, și indicarea existenței unei hotărâri judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești având același efect, care se încadrează în dispozițiile art. 88 și art. 96 din prezenta lege.

Din actele cauzei se constată ca fiind îndeplinite cerințele legii, dat fiind faptul că autoritățile maghiare au menționat expres că decizia judiciară ce a stat la baza solicitării adresate autorităților judiciare române o constituie „mandatul european de arestare nr. 6.B.21/2014/5 emis de Judecătoria Kiskunhalas”, făcându-se totodată mențiunea expresă că mandatul european de arestare, conform legislației naționale, constituie „concomitent” și mandat național de arestare.

În atare condiții, instanța de fond în mod greșit a respins cererea de executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare din Ungaria.

În măsura în care aprecia că informațiile comunicate de statul membru emitent sunt insuficiente, neclare, lapidare, avea obligația să solicite informații suplimentare (după punerea în discuția părților) care să permită lămurirea cauzei.

Mai mult, se constată că persoana solicitată și-a dat consimțământul necondiționat pentru predare, conform art. 103 alin. (5) din Legea nr. 302/2004.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva sentinței nr. 24 din 18 martie 2014 a Curții de Apel Cluj, Secția penală și de minori, privind persoana solicitată P.G.

A desființat sentința penală atacată și, rejudecând:

A admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 21 ianuarie 2014 de către autoritățile judiciare din Ungaria, respectiv judecător dr. P.O. de la judecătoria Kiskunhalas în referința dosarului nr. 6.B.21/2014/5 împotriva persoanei solicitate P.G.

În temeiul art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, a dispus arestarea preventivă a persoanei solicitate P.G., în vederea predării, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încarcerării.

A dispus emiterea mandatului de arestare a persoanei solicitate.