ÎCCJ, decizie (scj.ro #83052)

Hotărâre

judecătorească. Considerente. Efectele acestora în ceea ce privește puterea de

lucru judecat

Cuprins

pe materii: Drept procesual civil. Judecata. Excepțiile procesuale

Index

alfabetic: hotărâre judecătorească

- considerente

- putere de lucru judecat

C.

proc. civ., art. 163

Partea din hotărâre care interesează lucrul judecat este

dispozitivul pentru că acesta cuprinde soluția și dispozitivul se execută,

însă, în anumite situații, beneficiază de putere de lucru judecat și

considerentele, atunci când sunt avute în vedere acele considerente în lipsa

cărora nu ar fi posibilă înțelegerea dispozitivului hotărârii.

Secția

a II-a civilă, Decizia nr. 4160 din 15 decembrie 2011

Prin sentința comercială

nr. 6098/2010 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VI-a comercială, a

fost admisă excepția autorității de lucru judecat a capătului 1 al cererii

reconvenționale; a fost admisă în parte cererea principală și cererea conexă

formulată de reclamanta-pârâtă Municipiul București, obligând pârâta la plata

sumei de 347.483 lei reprezentând debit cota de profit aferentă perioadei 2001

– 2002 și la plata sumei de 78.855,019 lei reprezentând dobânda legală aferentă

debitului, calculată pentru perioada 11 aprilie 2002 – 31 octombrie 2003,

precum și la plata sumei de 1.452.596 lei reprezentând debit cotă de profit

aferentă perioadei 2003-2005 și la plata sumei de 68.117 lei reprezentând

dobânda legală aferentă debitului calculată pentru perioada 28 mai 2004 – 30

iunie 2006, precum și la plata dobânzii legale în continuare până la achitarea

integrală a debitului; a fost respins capătul 3 al cererii conexe privind

obligarea pârâtei la plata majorărilor de întârziere, ca neîntemeiat, precum și

capetele 1 și 6 ale cererii reconvenționale pentru existența autorității de

lucru judecat, iar ca inadmisibile capetele 2,3,4 și 5 ale cererii

reconvenționale.

Împotriva sentinței comerciale nr. 6098/2010 pronunțată de

Tribunalul București, Secția a VI-a comercială, au declarat apel Municipiul

București prin Primar și SC B.F.P. SRL.

Prin decizia nr. 79/A/2011 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a

VI-a comercială, au fost respinse apelurile ca nefondate.

Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut, în principal, că pentru

stabilirea sumei reprezentând cota de profit pentru perioada 2001 – 2002 și

2003 – 2005 prima instanță a dispus efectuarea unui raport de expertiză, iar la

stabilirea cotei de profit cuvenită reclamantei Primăria Municipiului București,

expertul a avut în vedere venitul net anual înregistrat de pârâta-reclamantă

din întreaga activitate, și nu venitul net al asocierii care nu a fost

evidențiat separat în contabilitatea societății, neexistând nici un bilanț al

asocierii care să facă posibilă această separare.

În ceea ce privește apelul declarat de SC B.F.P. SRL referitor

la respingerea excepției de netimbrare și a excepției necompetenței generale

s-a reținut că: 1. sumele obținute din contractele de asociere în

participațiune intră în categoria „alte venituri” astfel cum sunt reglementate

de către O.U.G. nr. 45/2003 și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice; 2.

în mod corect s-a respins excepția necompetenței generale a instanțelor

judecătorești față de art. 343

4

alin. (1) și (2) lit. a) C. proc.

civ., deoarece pârâta a invocat această excepție ulterior formulării apărărilor

sale.(…)

Împotriva deciziei nr. 79/A/2011 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția

a V-a comercială, a declarat recurs SC B.F.P. SRL.

În motivarea cererii recurenta SC B.F.P. SRL a arătat că decizia recurată este

pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii – incidența în cauză a

dispozițiilor art. 304 pct. 9 teza II C. proc. civ. (aplicarea greșită a legii

în ceea ce privește excepția netimbrării și a dispozițiilor art. 343

4

C. proc. civ.) și este lipsită de temei legal – incidența în cauză a

dispozițiilor art. 304 pct. 9 teza I C. proc. civ., sub aspectul determinării

valorii definitive a terenului.

De asemenea, recurenta SC B.F.P. SRL a arătat că decizia

recurată nu este motivată – incidența dispozițiilor art. 304 pct. 7 teza I C.

proc. civ., sub aspectul determinării costului global definitiv.(…)

Recurenta-pârâtă a depus cerere prin care a invocat ca motiv de

ordine publică puterea de lucru judecat în raport cu sentința comercială nr.

8262 din 12 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VI-a

comercială. (…)

Analizând actele și lucrările dosarului Înalta Curte de Casație și Justiție a

reținut următoarele: (…)

Referitor la recursul

declarat de recurenta SC B.F.P. SRL, Înalta Curte a aplicat dispozițiile art.

306 alin. (2) C. proc. civ., apreciind că criticile recurentei referitoare la

puterea de lucru judecat, timbrajul cererii și necompetența generală a

instanțelor judecătorești, se încadrează în motive de ordine publică astfel că

nu intervine sancțiunea specifică pentru această etapă procesuală, respectiv

nulitatea căii de atac și, în consecință, recursul a fost analizat sub aspectul

motivelor de ordine publică precizate de recurentă, însă Înalta Curte a

analizat cu prioritate motivele legate de învestirea instanței și necompetența

generală a instanțelor judecătorești și, după aceea, a analizat motivul cu

referire la puterea de lucru judecat. (…)

Referitor la motivul de ordine publică privind puterea de lucru

judecat în raport cu sentința comercială nr. 8262/2006 pronunțată de Tribunalul

București, Secția a VI-a comercială, Înalta Curte a reținut următoarele:

Existența unei hotărâri judecătorești poate fi invocată cu

putere de lucru judecat când se invocă obligativitatea sa fără ca în cel de-al

doilea proces să fie aceleași părți, să se discute același obiect și aceeași

cauză.

Este adevărat că, în general, partea din hotărâre care

interesează lucrul judecat este dispozitivul pentru că acesta cuprinde soluția

și dispozitivul se execută, însă, în anumite situații, beneficiază de putere de

lucru judecat și considerentele, atunci când sunt avute în vedere acele

considerente în lipsa cărora nu ar fi posibilă înțelegerea dispozitivului

hotărârii. Doctrina și practica judiciară au statuat că acest tip de

considerente reprezintă considerente decisive, adică acelea care constituie

susținerea necesară a dispozitivului făcând corp comun cu acesta.

Cu alte cuvinte, beneficiază de putere de lucru judecat și

considerentele unei hotărâri judecătorești care constituie susținerea necesară

a dispozitivului făcând corp comun cu acesta.

Mai mult decât atât, în anumite situații, respectiv în cazul

hotărârilor prin care se respinge o acțiune în justiție necesitatea de a

recurge la considerentele hotărârii are caracter imperativ.

Așadar, aceasta este și situația în cauza de față, înțelegerea

sentinței comerciale nr. 8268 din 12 octombrie 2006 prin care s-a respins

acțiunea Municipiului București fiind posibilă doar prin raportarea la

considerentele hotărârii.(…)

Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte a reținut

că motivul de ordine publică cu referire la puterea lucrului judecat este

întemeiat și, în consecință, în temeiul art. 312 alin. (1), art. 313 teza I C.

proc. civ., a admis recursul formulat de pârâta SC B.F.P. SRL, a casat decizia

nr. 79 A din 11 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a

VI-a comercială, și a trimis-o spre rejudecare aceleiași instanțe cu

recomandarea stabilirii situației de fapt în raport de procentul de 7,64%

cuvenit reclamantei Primăria Municipiului București.