ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin rezoluția din 28 noiembrie 2008,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire

penală și criminalistică, în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (4) C. proc.

pen., raportat la art. 10 lit. a) din același cod, a dispus neînceperea

urmăririi penale privind pe judecător D.L.S., din cadrul Înaltei Curți de

Casație și Justiție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu

în contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.

Pentru a dispune soluția

menționată, procurorul, verificând plângerea SC P.F. SRL Galați, formulată de

administratorul unic U.P., prin aceasta susținându-se că judecătorul D.L.S., în

judecarea Dosarului nr. 9223/1/2008, nu ar fi ținut cont de existența unor

hotărâri definitive și irevocabile, astfel făcându-se vinovată de săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., a constatat că fapta penală nu

există, activitatea profesională a judecătorului este strict reglementată de

dispoziții legale și de procedură, soluția fiind dată în numele legii și

potrivit convingerii bazată pe lege și pe probe.

Plângerea

petiționarei, reprezentată de persoana fizică U.P., întemeiată pe dispozițiile art.

278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin rezoluția din 27

ianuarie 2009 a procurorului șef de secție, dispusă în Dosarul nr.

215/279/II/2/2009.

În conformitate cu

dispozițiile art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., în termenul legal,

SC P.F. SRL Galați, prin administrator unic U.P., a formulat plângere împotriva

rezoluției, susținând, în scris, „că este nelegală și netemeinică deoarece s-a

dispus neînceperea urmăririi penale fără a fi îndeplinite condițiile art. 3 C.

proc. pen., art. 4 C. proc. pen., art. 62 C. proc. pen., conducerea

Tribunalului Galați nu recunoaște sentința civilă nr. 292 din 5 iulie 2005, aceasta

nu este definitivă, aspect confirmat de judecătorul T.M., de la Curtea de Apel

Galați și, ca atare D.L.S. a folosit-o în mod ilegal, prin mijloace ilegale.

În continuare,

petiționara, prin U.P., susține că Înalta Curte de Casație și Justiție nu este

competentă să soluționeze cauza, judecătorul D.L.S. a acoperit societăți

private și radiate din cadrul O.R.C. Iași, în complicitate cu făptuitoarea M.L.

de la Tribunalul Galați (filele 1-2 fax - dosar Î.C.C.J., secția penală).

Plângerea nu este

fondată.

Potrivit

dispozițiilor art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen., verificând

plângerea, se examinează rezoluția atacată, pe baza lucrărilor și a

materialului cauzei, precum și a oricăror înscrisuri noi prezentate.

În această ordine de

idei, instanța supremă este competentă să judece competența sa fiind atrasă de

calitatea persoanei, aceea de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție

(art. 29 pct. 1 lit. f) C. proc. pen., cu referire la art. 278

1

alin.

(1) din același cod).

În cauză, plângerea

petentei, în cadrul acesteia invocându-se alte două plângeri formulate

împotriva lui M.C., administrator judiciar al SC M.R.L. SRL Iași și împotriva

funcționarei D.M., din Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați, susținut

a fi fost necesar ca judecătorul D.L.S. să le aibă în vedere la judecarea Dosarului

nr. 9223/1/2008, procurorul, bazat pe adresa Inspecției Judiciare din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii, a constatat că au fost înregistrate cu

numărul 5017/P/2005 și 5085/P/2005.

Magistratul

judecător, în judecarea dosarului indicat, nu a săvârșit fapta penală,

activitatea sa circumscriindu-se înfăptuirii actului de justiție, hotărârea

pronunțată neputând fi atacată decât prin căile de atac reglementate ca atare.

Examinarea actelor

premergătoare efectuate de procuror se realizează numai în ce privește

legalitatea lor, în această fază, odată ce nu se dispune începerea urmăririi

penale, partea nemulțumită, care nici nu probează material că judecătorul, cu

știință, nu a îndeplinit un act sau l-a îndeplinit în mod defectuos, are la

îndemână numai declararea căilor de atac împotriva soluțiilor judecătorești

pronunțate.

Pentru considerentele

ce preced, în conformitate cu dispozițiile art. 278

1

alin. (8) lit. a)

C. proc. pen., plângerea va fi respinsă ca nefondată.

În baza dispozițiilor

art. 192 C. proc. pen., cu referire la art. 189 alin. (1) din același cod,

petenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată

de petiționara SC P.F. SRL Galați împotriva rezoluției din 28 noiembrie 2008 a

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire

penală și criminalistică, pronunțată în Dosarul nr. 1217/P/2008.

Menține rezoluția atacată.

Obligă petiționara la plata sumei de 300 lei,

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 aprilie

2009.