ÎCCJ, Secția penală

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16 ianuarie 2013, petentul H.M. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 4287/83/2009 al Curții de Apel Oradea. În motivarea cererii sale petentul a arătat că imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, a dușmăniilor locale, a calității părților, precum și de faptul că există o situație nou creată care ar putea avea consecințe directe asupra soluției ce urmează a fi dată în această cauză (indiferent care ar fi componența completului de judecată). A arătat că presiunea exercitată de către mass-media locală și națională a fost una foarte importantă, plus comunicatele DNA-ului au creat o presiune uriașă asupra judecătorului care ar trebui să judece cauze și să pronunțe în mod normal o decizie legală și temeinică.

Într-un interviu dat Cotidianului B. judecătorul P.M. se antepronunță afirmând că: „Dosarul în care sunt judecate cele două persoane este unul cu probe beton împotriva lor. Nici dacă voia nu le putea ajuta. Dacă cineva le-a spus altceva, se numește țeapă". În temeiul art. 57 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a solicitat informații de la Ministerul Justiției. Din informațiile primite de la conducerea Ministerului Justiției, în urma verificărilor efectuate, rezultă că aspectele invocate de petent nu sunt de natură să justifice strămutarea cauzei la o altă instanță, apreciind că la Curtea de Apel Oradea există toate garanțiile necesare pentru o normală și corectă soluționare a cauzei, în deplină legalitate și cu obiectivitate.

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen. Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părți are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv, între judecătorii sau procurorii, asistenții judiciari sau grefierii instanței. Verificând actele dosarului și susținerile petentului, Înalta Curte constată că, în cauză, nu există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei întrucât, aspectele relevate de petent prin cererea de strămutare, nu se circumscriu nici unuia dintre cazurile limitativ și expres prevăzute de textul legal, mai sus amintit, pentru strămutarea judecării unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad.

Pe cale de consecință, în baza art. 60 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondată cererea de strămutare formulată de petent. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul H.M. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 4287/83/2009 al Curții de Apel Oradea. Obligă petentul la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 3 aprilie 2013. Procesat de GGC - DG