ÎCCJ, Secția penală

Prin cererea

formulată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală,

petentul L.V. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul

Dosarului nr. 13/35/2013 al Curții de Apel Oradea, motivând că la această

instanță nu va avea loc o judecată dreaptă și imparțială, datorită dușmăniilor

locale și împrejurărilor cauzei, asupra magistraților din Oradea exercitându-se

o presiune deosebită.

S-a mai susținut

că,așa cum rezultă din rechizitoriu, precum și din articolele din presă, în

cauză este presupusă implicarea mai multor magistrați judecători de la Curtea

de Apel Oradea, reproșându-se îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor de

serviciu de către trei magistrați judecători ai Curții de Apel Oradea cu

privire la care se susține că ar fi fost sancționați prin soluțiile ulterioare

date de către alte complete de judecată.

Potrivit art. 57 C.

proc. pen. au fost solicitate informații de la Ministerul Justiției.

În informarea

transmisă, Ministerul Justiției, după ce prezintă parcursul dosarului, arată că

aspectele reliefate de petent sunt reale, opinându-se pentru strămutarea

cauzei.

Potrivit art. 55

alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea

unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în

cazul în care, imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită

împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există

pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin

până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții

judiciari sau grefierii instanței.

Remediul procesual al

strămutării se impune atunci când, în desfășurarea normală a unui proces penal,

există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivității și

imparțialității judecătorilor unei instanțe.

În cazul unei cereri

de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din

perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din

perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de

strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului,

unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului

și justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a

hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele

au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței

europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În cazul de față,

Înalta Curte, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen.,

apreciază că față de motivele invocate, admiterea cererii de strămutare ar fi

în interesul înfăptuirii actului de justiție, ferit de orice suspiciuni din

partea celor implicați în procesul de față, pentru a se păstra pe de o parte

încrederea petentului într-o justiție imparțială, iar pe de altă parte, a pune

la adăpost și pe magistrații vizați de orice bănuială a lipsei de

imparțialitate, echidistanță, sau chiar imixtiune.

Drept urmare, având

în vedere împrejurările cauzei, Înalta Curte va admite cererea și va dispune

conform art. 60 alin. (2) C. proc. pen. strămutarea judecării cauzei la o

instanță egală în grad, cu menținerea actelor îndeplinite la instanța de la

care se va dispune strămutarea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Admite cererea

formulată de petentul L.V. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează

obiectul Dosarului nr. 13/35/2013 al Curții de Apel Oradea.

Strămută judecarea

cauzei la Curtea de Apel Cluj.

Menține actele

îndeplinite la instanța de la care sa strămutat judecarea cauzei.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 11 aprilie 2013.

Procesat de GGC - DG