ÎCCJ, Secția penală

Prin cererea formulată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, petentul L.V. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 13/35/2013 al Curții de Apel Oradea, motivând că la această instanță nu va avea loc o judecată dreaptă și imparțială, datorită dușmăniilor locale și împrejurărilor cauzei, asupra magistraților din Oradea exercitându-se o presiune deosebită. S-a mai susținut că,așa cum rezultă din rechizitoriu, precum și din articolele din presă, în cauză este presupusă implicarea mai multor magistrați judecători de la Curtea de Apel Oradea, reproșându-se îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu de către trei magistrați judecători ai Curții de Apel Oradea cu privire la care se susține că ar fi fost sancționați prin soluțiile ulterioare date de către alte complete de judecată.

Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Ministerul Justiției. În informarea transmisă, Ministerul Justiției, după ce prezintă parcursul dosarului, arată că aspectele reliefate de petent sunt reale, opinându-se pentru strămutarea cauzei. Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care, imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței.

Remediul procesual al strămutării se impune atunci când, în desfășurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivității și imparțialității judecătorilor unei instanțe. În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat. Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În cazul de față, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen., apreciază că față de motivele invocate, admiterea cererii de strămutare ar fi în interesul înfăptuirii actului de justiție, ferit de orice suspiciuni din partea celor implicați în procesul de față, pentru a se păstra pe de o parte încrederea petentului într-o justiție imparțială, iar pe de altă parte, a pune la adăpost și pe magistrații vizați de orice bănuială a lipsei de imparțialitate, echidistanță, sau chiar imixtiune. Drept urmare, având în vedere împrejurările cauzei, Înalta Curte va admite cererea și va dispune conform art. 60 alin. (2) C. proc. pen. strămutarea judecării cauzei la o instanță egală în grad, cu menținerea actelor îndeplinite la instanța de la care se va dispune strămutarea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Admite cererea formulată de petentul L.V. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 13/35/2013 al Curții de Apel Oradea. Strămută judecarea cauzei la Curtea de Apel Cluj. Menține actele îndeplinite la instanța de la care sa strămutat judecarea cauzei. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 11 aprilie 2013. Procesat de GGC - DG