ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cererii de strămutare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin
cererea înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală de către
Judecătoria Craiova, ca urmare a declarației luată petentului P.C.M., s-a
solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr.
31017/215/2012 al Judecătoriei Craiova, motivând că la această instanță nu va
avea loc o judecată dreaptă și imparțială, întrucât partea vătămată este
judecător la Judecătoria Craiova.
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost
solicitate informații de la Tribunalul Dolj.
În informarea transmisă, Tribunalul
Dolj, după ce prezintă parcursul dosarului, arată că în raport cu susținerile
petentului, cu lipsa unor motive concrete care ar determina suspiciunile
reclamate de acesta, în condițiile în care nu există nicio probă sau indiciu
care să contureze temeinicia acestora și să certifice existența vreunei
influențe asupra magistraților de la Judecătoria Craiova, privind modul de
soluționare a cauzei a cărei strămutare se solicită, cererea nu poate fi
apreciată decât ca neîntemeiată.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc.
pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o
instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care,
imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor
cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de
tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la
gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari
sau grefierii instanței. Remediul procesual al strămutării se impune atunci
când, în desfășurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări
care generează o îndoială asupra obiectivitătii și imparțialității
judecătorilor unei instanțe.
În cazul unei cereri de strămutare,
imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva
convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva
celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare
trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele
împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și
justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în
privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol
decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în
raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În cazul de față, Înalta Curte, în
raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen., apreciază că față de
motivele invocate, admiterea cererii de strămutare ar fi în interesul
înfăptuirii actului de justiție, ferit de orice suspiciuni din partea celor
implicați în procesul de față, pentru a se păstra pe de o parte încrederea
petentului într-o justiție imparțială, iar pe de altă parte, a pune la adăpost
și pe magistrații vizați de orice bănuială a lipsei de imparțialitate,
echidistanță, sau chiar imixtiune.
Drept urmare, având în vedere
împrejurările cauzei, Înalta Curte va admite cererea și va dispune conform art.
60 alin. (2) C. proc. pen. strămutarea judecării cauzei la o instanță egală în
grad, cu menținerea actelor îndeplinite la instanța de la care se va dispune
strămutarea.
Onorariul apărătorului desemnat din
oficiu, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de petentul P.C.M.
pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 31017/215/2012
al Judecătoriei Craiova.
Strămută judecarea cauzei la Judecătoria
Caracal.
Menține actele îndeplinite la instanța
de la care s-a dispus strămutarea.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu,
în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 martie
2013.