ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 5 decembrie 2012, petiționarul D.C. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 2549/284/2012 al Judecătoriei Răcari, susținând că i-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin Sentința civilă nr. 2083/2008 a Judecătoriei Răcari, că după rămânerea definitivă a hotărârii s-a adresat făptuitorului în calitatea sa de președinte al Comisiei de Fond Funciar, dar și de primar al Consiliului Local Contești, prin cererea înregistrată sub nr. 911 din 6 februarie 2009 solicitând întocmirea documentației în vederea emiterii titlului de proprietate, privitor la suprafața de 15 ha teren arabil, situată în tarlaua 35, parcela A 296, teren liber la acel moment, conform expertizei efectuate de G.M.
A mai arătat că, ulterior, a revenit cu solicitare către făptuitor, prin executorul judecătoresc, la data de 3 mai 2010, dar și prin formularea unei acțiuni în instanță față de refuzul acestuia de a-i răspunde la relații, însă făptuitorul a dat dovadă de rea-credință întrucât la începutul anului 2009, a întocmit documentația pentru o altă persoană, căreia i s-a eliberat titlul de proprietate pentru suprafața de 50 ha, suprafață în care este inclusă și tarlaua 30 parcela A 296, proprietatea petiționarului, așa cum rezultă din adresa nr. 7407 din 12 decembrie 2005 eliberată de către Primăria Răcari, potrivit căreia autorul său, P.N.R.
a deținut pe teritoriul comunei Contești, satul Bălteni - eleșteu suprafața de 15 ha - tarlaua 39 parcela A 296. Față de cele menționate, a apreciat petiționarul că atât procurorul de caz, cât și prim-procurorul al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari nu au făcut o verificare corectă și completă, stabilind o situație eronată, prim-procurorul chiar nemotivându-și soluția, iar față de actele dosarului și hotărârile judecătorești pronunțate în cauză, din care se desprinde concluzia că făptuitorul a desfășurat activități infracționale, se impunea a se reține în sarcina acestuia săvârșirea infracțiunilor pentru care s-a formulat plângere. De asemenea, a arătat că lipsa de obiectivitate a procurorului și a primului procuror și calitatea făptuitorului de primar al comunei Contești, care manifestă influență deosebită și asupra judecătorilor de la Judecătoria Răcari, îl îndreptățesc să solicite strămutarea cauzei la o instanță egală în grad.
Verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că pe rolul Judecătoriei Răcari a fost înregistrat Dosarul nr. 2549/284/2012, având ca obiect plângerea formulată de petiționarul D.C. împotriva rezoluției nr. 345/II/2/2012 din 18 octombrie 2012 dată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari. În informațiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen.
și comunicate de către Tribunalul Dâmbovița, se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat, precizându-se, totodată, că în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că susținerile petiționarului din cererea de strămutare, respectiv lipsa de interes din partea organelor de cercetare penală de a proceda la stabilirea exactă a situației de fapt și a vinovăției făptuitorului, urmează a fi analizate de către instanța investită cu soluționarea cauzei, iar cele privitoare la faptul că influențele locale, cum ar fi cele ale făptuitorului, aflat în relații de prietenie cu politicienii, ar putea influența soluția care urmează a se da în cauză și ar afecta imparțialitatea judecătorilor, sunt nefondate, în lipsa unei motivări temeinic argumentate.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței. În cauză, niciuna dintre cerințele art. 55 alin. l nu sunt întrunite. în cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat.
La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului interesat. Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor. În speță, Înalta Curte constată că motivele invocate de petiționar nu se regăsesc în prevederile art. 55 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 356/2006 și, în consecință, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă ca neîntemeiată.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petiționarul D.C. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 2549/284/2012 al Judecătoriei Răcari. Obligă petiționarul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 februarie 2013. Procesat de GGC - DG
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.