ÎCCJ, Secția penală

Prin cererea

înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 5 decembrie 2012,

petiționarul D.C. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul

Dosarului nr. 2549/284/2012 al Judecătoriei Răcari, susținând că i-a fost

reconstituit dreptul de proprietate prin Sentința civilă nr. 2083/2008 a

Judecătoriei Răcari, că după rămânerea definitivă a hotărârii s-a adresat

făptuitorului în calitatea sa de președinte al Comisiei de Fond Funciar, dar și

de primar al Consiliului Local Contești, prin cererea înregistrată sub nr. 911

din 6 februarie 2009 solicitând întocmirea documentației în vederea emiterii

titlului de proprietate, privitor la suprafața de 15 ha teren arabil, situată

în tarlaua 35, parcela A 296, teren liber la acel moment, conform expertizei

efectuate de G.M. A mai arătat că, ulterior, a revenit cu solicitare către

făptuitor, prin executorul judecătoresc, la data de 3 mai 2010, dar și prin

formularea unei acțiuni în instanță față de refuzul acestuia de a-i răspunde la

relații, însă făptuitorul a dat dovadă de rea-credință întrucât la începutul

anului 2009, a întocmit documentația pentru o altă persoană, căreia i s-a

eliberat titlul de proprietate pentru suprafața de 50 ha, suprafață în care

este inclusă și tarlaua 30 parcela A 296, proprietatea petiționarului, așa cum

rezultă din adresa nr. 7407 din 12 decembrie 2005 eliberată de către Primăria

Răcari, potrivit căreia autorul său, P.N.R. a deținut pe teritoriul comunei

Contești, satul Bălteni - eleșteu suprafața de 15 ha - tarlaua 39 parcela A

296.

Față de cele

menționate, a apreciat petiționarul că atât procurorul de caz, cât și

prim-procurorul al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari nu au făcut o

verificare corectă și completă, stabilind o situație eronată, prim-procurorul

chiar nemotivându-și soluția, iar față de actele dosarului și hotărârile

judecătorești pronunțate în cauză, din care se desprinde concluzia că

făptuitorul a desfășurat activități infracționale, se impunea a se reține în

sarcina acestuia săvârșirea infracțiunilor pentru care s-a formulat plângere.

De asemenea, a arătat

că lipsa de obiectivitate a procurorului și a primului procuror și calitatea

făptuitorului de primar al comunei Contești, care manifestă influență deosebită

și asupra judecătorilor de la Judecătoria Răcari, îl îndreptățesc să solicite

strămutarea cauzei la o instanță egală în grad.

Verificând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte constată că pe rolul Judecătoriei Răcari a

fost înregistrat Dosarul nr. 2549/284/2012, având ca obiect plângerea formulată

de petiționarul D.C. împotriva rezoluției nr. 345/II/2/2012 din 18 octombrie

2012 dată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari.

În informațiile

solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. și comunicate de către Tribunalul

Dâmbovița, se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare

s-a solicitat, precizându-se, totodată, că în urma verificărilor efectuate, s-a

constatat că susținerile petiționarului din cererea de strămutare, respectiv

lipsa de interes din partea organelor de cercetare penală de a proceda la

stabilirea exactă a situației de fapt și a vinovăției făptuitorului, urmează a

fi analizate de către instanța investită cu soluționarea cauzei, iar cele

privitoare la faptul că influențele locale, cum ar fi cele ale făptuitorului,

aflat în relații de prietenie cu politicienii, ar putea influența soluția care

urmează a se da în cauză și ar afecta imparțialitatea judecătorilor, sunt

nefondate, în lipsa unei motivări temeinic argumentate.

Potrivit art. 55

alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea

unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în

cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită

împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există

pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin

până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții

judiciari sau grefierii instanței.

În cauză, niciuna

dintre cerințele art. 55 alin. l nu sunt întrunite. în cazul unei cereri de

strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din

perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din

perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de

strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului,

unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție

imparțialitatea judecătorului interesat.

Curtea Europeană a

hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele

au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței

europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În speță, Înalta

Curte constată că motivele invocate de petiționar nu se regăsesc în prevederile

art. 55 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 356/2006

și, în consecință, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea

judecării cauzei, cererea va fi respinsă ca neîntemeiată.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. 2 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca

neîntemeiată, cererea formulată de petiționarul D.C. pentru strămutarea

judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 2549/284/2012 al

Judecătoriei Răcari.

Obligă petiționarul

la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 18 februarie 2013.

Procesat de GGC - DG