ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 223/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 223/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 9 februarie 2021
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 12 din 13.02.2020, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă a respins cererea de strămutare a judecății dosarului nr. x/2019 aflat pe rolul Judecătoriei Beiuș, formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice-Serviciul Fiscal Orășenesc Beiuș, județul Bihor.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație în anulare contestatorul A., invocând prevederile art. 503 din C. proc. civ.
Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, prin încheierea nr. 39 din 25 iunie 2020, a respins ca nefondată contestația în anulare.
Împotriva încheierii pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă în contestație în anulare, contestatorul A. a formulat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 22 iulie 2020.
În raport de dispozițiile art. 508 alin. (4) cu referire la art. 634 alin. (1) C. proc. civ. și de hotărârea atacată cu contestație în anulare, Înalta Curte la acest termen a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibilității recursului, pe care o va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.
Totodată, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date fără drept de apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
Art. 483 alin. (1) C. proc. civ., prevede că "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.
În cauză, hotărârea atacată cu contestație în anulare, respectiv încheierea nr. 39 din 25 iunie 2020, a fost pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă într-o cerere de stramutare pentru care legea nu prevede calea de atac a recursului, având în vedere că potrivit art. 144 alin. (2) C. proc. civ. hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă.
Pe cale de consecință, în aplicarea art. 508 alin. (4) C. proc. civ., nici hotărârea pronunțată în soluționarea contestației în anulare, respectiv încheierea nr. 39 din 25.06.2020 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă, împotriva căreia s-a promovat prezentul recurs, nu este supusă căii de atac a recursului.
Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
Din interpretarea acestui text legal rezultă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituțional în raport de prevederile art. 129 din Constituție.
În consecință, pentru considerentele prezentate, recursul declarat de contestator împotriva încheierii nr. 39 din 25.06.2020 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă, este inadmisibil și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii de ședință nr. 39 din data de 25 iunie 2020 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 februarie 2021.