ÎCCJ, decizie (scj.ro #85126)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85126) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Cetățean
român returnat în țară. Suspendarea dreptului de folosire a pașaportului.
Legalitatea suspendării. Cerere de eliberare a unui pașaport simplu.
Nelegalitatea cererii
O.G.
nr. 65/1997
, art. 13, art. 14 alin. (1) lit. c), art. 25
Conform art. 14 alin. (1) lit. c) din O.G. nr. 65/1997, măsura de suspendare
a dreptului de folosire a pașaportului este legală, având în vedere returnările
repetate ale reclamantului din statele Europei Occidentale.
Pe de altă parte, suspendarea dreptului de folosire a
pașaportului implică, în mod automat și suspendarea dreptului titularului
de a călători în străinătate, indiferent dacă este sau nu vorba de
state ce compun spațiul Schengen, pentru o perioadă egală cu cea de
suspendare a dreptului de folosire a pașaportului.
În plus, nu există în legislația actuală o reglementare
legală care să permită eliberarea de pașapoarte valabile numai pentru
anumite state.
Prin urmare, este nejustificată cererea de eliberare a unui pașaport simplu
pentru stabilirea domiciliului în alt stat
.
I.C.C.J.,
Secția de contencios administrativ și fiscal,
decizia
nr. 1664 din 15 martie 2005
C.V. a chemat în judecată Ministerul Administrației și Internelor - Direcția
Generală de Evidență Informatizată și Serviciul de Evidență Informatizată a
Persoanei a Județului Iași, solicitând:
- anularea actului administrativ nr.112/1/197239 din 19 ianuarie 2004, emis de
primul pârât, prin care i s-a comunicat menținerea măsurii restrictive de
suspendare temporară a dreptului de folosire a pașaportului,
dispusă de pârâtul secund, pe o perioadă de 5 ani;
- recunoașterea dreptului său de folosire a pașaportului pentru
stabilirea domiciliului în Republica Moldova;
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în luna martie 2003
se afla în Germania și în urma unui control de rutină al poliției a
fost returnat în România.
După revenirea în România și suspendarea dreptului de folosire a
pașaportului a cunoscut-o pe C.T., din Republica Moldova, iar la 13
august 2003 s-au căsătorit.
A precizat că intenționează să-și stabilească domiciliul în Republica
Moldova, dar neavând un pașaport eliberat pe noul său nume, nu a reușit
până în prezent să-și urmeze soția.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art.2 alin. (1) și art.2,
art.15 alin. (3) din O.G. nr.65/1997 privind regimul pașapoartelor,
art.1 și art.5 din Legea nr.29/1990.
Curtea de Apel Iași a admis în parte acțiunea, obligând
pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul de evidență
informatizată a persoanei a județului Iași să elibereze reclamantului
un pașaport simplu, în vederea stabilirii domiciliului în Republica
Moldova.
De asemenea, au fost invocate dispozițiile art.25 alin. (1) ale Constituției
României și art.13 alin. (1) din O.G. nr.65/1997, cu modificările ulterioare,
apreciindu-se că situația de fapt a reclamantului poate fi
încadrată în noțiunea de caz „temeinic justificat”, în vederea eliberării unui
nou pașaport simplu, pentru stabilirea domiciliului pe teritoriul Republicii
Moldova.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Ministerul Administrației și
Internelor - Direcția Generală de Evidență Informatizată și Serviciul de
Evidență Informatizată a Persoanei.
Recurentul a susținut că prima instanță a considerat în mod
eronat că reclamantul C.V. îndeplinește cerințele art.25 alin. (1)
din Constituție și art.13 din O.G. nr.65/1997. Astfel, prin probele
administrate s-a dovedit că pentru nerespectarea condițiilor legale de
călătorie în statele ce alcătuiesc spațiul Schengen a fost returnat din
Germania și s-a luat față de el măsura de suspendare temporară a
dreptului de folosire a pașaportului. Dispozițiile din ordonanță referitoare la
posibilitatea eliberării celui de al doilea pașaport nu-i sunt aplicabile
reclamantului, căruia i-a fost suspendat dreptul de folosire al pașaportului și
nu există nici o reglementare legală care să prevadă emiterea de
pașapoarte valabile doar pentru anumite țări.
Critica este întemeiată.
Așa cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor din dosar, capătul de
cerere privind anularea actului administrativ prin care s-a
menținut măsura restrictivă de suspendare a dreptului reclamantului
de folosire a pașaportului, a fost respins de curtea de
apel, care a reținut că măsura respectivă a fost corect aplicată. Ea se
justifică având în vedere repetatele returnări ale reclamantului din state ale
Europei occidentale (Franța, Germania), precum și dispozițiile art.14 alin. (1)
lit. c) din O.G. nr.65/1997 privind regimul pașapoartelor.
C.V. nu a declarat recurs împotriva acestei hotărâri.
Pe de altă parte, nu există în legislația actuală o reglementare
legală care să permită eliberarea de pașapoarte valabile numai pentru
anumite state.
Suspendarea dreptului de folosire a pașaportului implică, în mod
automat și suspendarea dreptului titularului de a călători în
străinătate, indiferent dacă este sau nu vorba de state ce compun spațiul
Schengen, pentru o perioadă egală cu cea de suspendare a dreptului
de folosire a pașaportului.
În condițiile în care prima instanță a confirmat legalitatea
actului administrativ de suspendare a acestui drept, nu se justifică rezolvarea
dată capătului de cerere subsecvent, având ca obiect pretenția
reclamantului la eliberarea unui pașaport simplu pentru stabilirea
domiciliului în Republica Moldova.
Recursul a fost admis.