ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2003/2020

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată sub nr. x/2019 pe rolul Curții de Apel Bacău, secția I civilă, contestatoarea A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 329 din 8 iulie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul B..

Încheierile Curții de Apel Bacău Prin încheierea din 16 octombrie 2019, Curtea de Apel Bacău a dispus suspendarea judecății cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., pentru neîndeplinirea de către contestatoare a obligațiilor stabilite în sarcina sa, respectiv de a preciza motivele contestației în anulare formulate împotriva deciziei civile nr. 329 din 8 iulie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2019. Prin încheierea din camera de consiliu din 17 octombrie 2019, aceeași instanță a dispus, din oficiu, îndreptarea erorii materiale din cuprinsul dispozitivului încheierii din 16 octombrie 2019 și a minutei aferente din dosarul nr. x/2019, având ca obiect contestație în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 329 din 8 iulie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2019, în sensul că se va menționa "Cu recurs pe durata suspendării, recurs ce se va depune la Curtea de Apel Bacău sub sancțiunea anulării", în loc de "Cu recurs pe durata suspendării".

Recursul Recurenta A. a formulat recurs în dosarul nr. x/2019, fără a indica hotărârea atacată.

Procedura de filtrare a recursului Intimatul B. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare. La 11 februarie 2020, recurenta a depus răspuns la întâmpinare prin care arată că de cinci ani contestă hotărârea nr. 1783 din decembrie 2016. Prin raportul întocmit în condițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. s-a reținut că, deși recurenta nu a indicat concret hotărârea pe care o atacă, din cererea formulată rezultă că aceasta a exercitat recurs împotriva hotărârii pronunțate în dosarul nr. x/2019, respectiv împotriva încheierii din 16 octombrie 2019, îndreptată prin încheierea din 17 octombrie2019. De asemenea, s-a reținut că, deși calea de atac a recursului este admisibilă, fiind declarată împotriva unei încheieri de suspendare a cauzei, conform art. 414-416 C. proc. civ., criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din acest act normativ, aspect ce atrage sancțiunea nulității prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din cod.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acest act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform dispozițiilor art. 248 alin. (2) din același Cod, excepția nulității recursului, invocată de intimatul B. prin întâmpinare, asupra căreia constată următoarele: Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde: lit. d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat". Dispozițiile art. 487 C. proc. civ. stipulează că "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs", iar art. 486 alin. (3) din acest act normativ sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Motivarea recursului înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat. În cauză, prin motivele de recurs deduse judecății, neîncadrate în drept, recurenta a invocat aspecte legate de dificultățile și pretinsele nelegalități întâmpinate la diverse instituții ale statului, exprimându-și nemulțumirea față de nesoluționarea unor dosare penale, precum și față de soluțiile de respingere a recursurilor și contestațiilor formulate de aceasta în cauze civile. Însă, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunțate de instanța a cărei hotărâre se atacă și încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanța de recurs să poată exercita controlul de legalitate. Reținând că recurenta nu a indicat care sunt criticile de nelegalitate ale încheierii atacate și că nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate de instanță, din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerința prevăzută de art. 486 lit. d) din acest act normativ, sub sancțiunea nulității conform alin. (3) al aceluiași articol din același cod. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată de intimatul B. prin întâmpinare și va anula recursul declarat de recurenta C. împotriva încheierii din 16 octombrie 2019, îndreptată prin încheierea din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă. PENTRU ACESTE MOTIVE,