ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1623/2020

Ședința publică din data de 15 septembrie 2020

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția I civilă, la data de 17 iunie 2014, sub nr. x/2014, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele B. și C. solicitând instanței obligarea acestora în solidar la plata sumei de 250.000 RON reprezentând daune morale aduse onoarei, demnității și reputației profesionale, conform art. 7 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Pârâtele B. și C. au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 275.000 RON reprezentând daune morale aduse onoarei, demnității și reputației profesionale de care se bucură în societate, astfel: 250.000 RON către B. și 25.000 RON pentru C..

I.2. Hotărârea pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă:

Prin sentința civilă nr. 1104 din data de 26 aprilie 2018 Tribunalul Constanța, secția I civilă a admis în parte cererea reclamantei A., a obligat pe pârâta B. la plata către reclamantă a sumei de 5.000 RON cu titlu de daune morale și a respins cererea reconvențională ca nefondată.

I.3. Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă:

Prin decizia civilă nr. 211/C din data de 7 decembrie 2018, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a respins apelul formulat de B. împotriva sentinței civile nr. 1104 din data de 26 aprilie 2018, pronunțate de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2014, ca nefondat; a admis apelul formulat de reclamanta A. împotriva aceleiași sentințe; a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a obligat pe pârâta B. la plata către reclamantă a sumei de 7.500 RON cu titlu de daune morale; a menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

I.4. Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva deciziei pronunțate de curtea de apel pârâta B. a declarat recurs principal, iar reclamanta A. a formulat recurs incident.

II. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție:

II.1. Înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție:

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 22 august 2019 și a fost repartizată aleatoriu spre soluționare completului de filtru nr. 2.

II.2. Raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursurilor:

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursurilor, raportorul și-a exprimat opinia în sensul că acestea sunt formulate în termen legal, îndeplinesc condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității, iar părțile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate.

În ceea ce privește obligația de plată a taxei judiciare de timbru, raportorul a reținut că recurenta-pârâtă B. nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanță, aspect față de care este incidentă excepția netimbrării căii de atac, iar recursul incident declarat de recurenta-reclamantă A. este legal timbrat, partea făcând dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanță, respectiv 100 RON.

Cu privire la criticile formulate de recurente, raportorul a constatat că recurenta-pârâtă B. a invocat incidența motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., iar recurenta-reclamantă A. a încadrat criticile formulate în motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., completul de filtru urmând să aprecieze dacă cele invocate de către recurente pot fi încadrate în cazurile de casare expres prevăzute de lege sau dacă este incidentă sancțiunea nulității prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. sau a inadmisibilității recursului incident.

Totodată, raportorul a reținut că, prin întâmpinarea formulată în cauză, recurenta-reclamantă A. a invocat excepția nulității recursului principal, susținând că aceasta nu a indicat normele de drept încălcate.

Cu privire la recursul incident, a constatat că acesta are un caracter accesoriu față de recursul principal, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 472 alin. (2) C. proc. civ.

Completul de filtru nr. 2, prin rezoluția din data de 2 iunie 2020, constatând că raportul întrunește condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților pentru ca acestea să depună puncte de vedere, conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

În cauză, părțile nu au formulat puncte de vedere cu privire la raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursurilor.

II.3. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursurilor:

Analizând recursurile în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., reținând și prevederile art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte reține următoarele:

Recursul principal declarat de pârâta B.:

Față de împrejurarea că prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului au fost reținute excepțiile netimbrării și a nulității recursului, Înalta Curte constată că prioritară este analiza excepției netimbrării căii de atac, legala învestire a instanței fiind condiționată de îndeplinirea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru prevăzute de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".

De asemenea, art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția din data de 10 septembrie 2019, s-a pus în vedere recurentei-pârâte B. să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, în temeiul dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii, reținându-se că recurenta-pârâtă a susținut incidența motivelor de casare reglementate de art. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Această obligație a fost comunicată recurentei-pârâte la data de 17 septembrie 2019, astfel cum rezultă din adresa emisă la data de 10 septembrie 2019 și din dovada de înmânare a acesteia, aflate la dosar.

Totodată, prin raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut că recurenta-pârâtă B. nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, împrejurare față de care este incidentă excepția netimbrării căii de atac.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a fost comunicat recurentei-pârâte B. la data de 16 iunie 2020, astfel cum rezultă din dovada de înmânare aflată la dosarul de recurs.

Cu toate că obligația de achitare a taxei judiciare de timbru i-a fost comunicată la data de 17 septembrie 2019 și, ulterior, prin raportul întocmit cu privire la admisibilitatea în principiu a recursului, recurenta-pârâtă B. nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Prin urmare, reținând că recurenta-pârâtă B. nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanță, în raport de prevederile art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Înalta Curte va face aplicarea sancțiunii nulității prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. și va anula recursul principal ca netimbrat.

Recursul incident formulat de reclamanta A.:

Conform art. 491 alin. (1) C. proc. civ., dispozițiile art. 472 din același cod, care reglementează apelul incident, se aplică în mod corespunzător recursului incident.

Potrivit dispozițiilor art. 472 alin. (2) C. proc. civ., dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident rămâne fără efect.

Prin urmare, în aplicarea dispozițiilor art. 491 alin. (1) raportat la art. 472 alin. (2) C. proc. civ., reținând că recursul principal declarat de pârâta B. urmează a fi anulat ca netimbrat, soluție care nu presupune cercetarea fondului, ci doar verificarea îndeplinirii condițiilor de formă ale cererii de recurs, Înalta Curte va constata rămas fără efect recursul incident formulat de reclamanta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul principal declarat pârâta B. împotriva deciziei civile nr. 211/C din data de 7 decembrie 2018 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă.

Constată rămas fără efect recursul incident formulat de reclamanta A. împotriva aceleiași decizii.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 septembrie 2020.