ÎCCJ, decizie (scj.ro #83233)

Schimbarea temeiului juridic al cererii în recurs. Dispoziții legale incidente Potrivit art.294 (1) Cod procedură civilă „în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată”, iar art.316 Cod procedură civilă prevede că „dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol”. În raport de aceste prevederi legale, Înalta Curte constată că recurenta nu își poate schimba temeiul juridic din răspundere civilă delictuală în răspundere civilă contractuală în această fază procesuală. (Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decizia nr.953 din 7 martie 2008) Prin acțiunea înregistrată la 26 august 2004 reclamanta SC A.P.

SRL a solicitat obligarea pârâtei la plata de daune interese cu cheltuieli de judecată. Tribunalul Comercial Cluj prin sentința comercială nr. 4636 din 23 octombrie 2006 a respins acțiunea reclamantei. S-a reținut în considerentele hotărârii că banca nu are nici o culpă în situația creată , deoarece semnăturile de pe ordinele de plată depuse spre încasare conform expertizei grafologice efectuate în dosarul de urmărire penală au fost asemănătoare cu specimenele de semnătură depuse la bancă de către B.F.P. și B.I.. Culpa aparține reprezentanților legali ai societății care i-au dat o împuternicire angajatei lor să prezinte la bancă ordinele de plată și să încaseze banii conform acestora, fără însă să verifice modul în care s-au făcut plățile în cadrul societății.

Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței instanței de fond a fost respins prin decizia civilă nr.95 din 18 aprilie 2007 a Curții de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. SC A.P. SRL cu sediul în Cluj Napoca a declarat recurs în temeiul dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă și a solicitat admiterea , modificarea hotărârii atacate și rejudecând cauza pe fond să se admită cererea astfel cum a fost formulată, cu obligarea intimatei la cheltuieli de judecată. Recursul reclamantei nu este fondat.

Nu poate fi reținută critica recurentei întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă potrivit căreia contractul de cont curent produce conform art.370 Cod comercial strămutarea proprietății valorilor înscrise în contul curent asupra primitorului lor, adică a băncii, care deci este victima dolului pentru următoarele considerente: Recurenta-reclamantă a invocat în acțiune ca temei juridic răspunderea civilă delictuală și criticile invocate la instanța de apel s-au referit la faptul că instanța de fond nu a reținut culpa băncii în efectuarea plăților fără a exista un ordin în acest sens. La instanța de recurs s-a invocat pentru prima dată răspunderea civilă contractuală a intimatei, respectiv dispozițiile art.370 Cod comercial privind contractul de cont curent.

Potrivit art.294 (1) Cod procedură civilă „în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată”, iar art.316 Cod procedură civilă prevede că „dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol”. În raport de aceste prevederi legale, Înalta Curte constată că recurenta nu își poate schimba temeiul juridic din răspundere civilă delictuală în răspundere civilă contractuală în această fază procesuală. Așa fiind, potrivit art.312 Cod procedură civilă, Înalta Curte a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantă.