ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84320)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84320) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Lămurirea

cauzei pe bază de probe. Aprecierea probelor.

Declarațiile investigatorului sub acoperire și ale colaboratorului

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea generală. Probele și

mijloacele de probă. Dispoziții generale

Indice alfabetic:

Drept procesual penal

-

lămurirea

cauzei pe bază de probe

- aprecierea probelor

- declarațiile investigatorului sub acoperire și ale colaboratorului

C.

proc

.

pen

.,

art

. 62,

art

. 63

În

vederea aflării adevărului, instanța de judecată este obligată, potrivit

art

proc

.

pen

., să

lămurească

cauza sub

toate aspectele, pe bază de probe, aprecierea fiecărei probe făcându-se,

conform

art

. 63 din același cod, în urma examinării

tuturor probelor administrate.

Dacă

între declarațiile investigatorului sub acoperire și ale colaboratorului date

în cursul urmăriri penale și cele date de aceștia în cursul cercetării

judecătorești există contradicții, care creează dubii privind situația de fapt

cu care a fost sesizată instanța de judecată, iar în afara acestor declarații

nu există nici o probă din care să rezulte participarea inculpatului la

săvârșirea infracțiunii, instanța, achitând pe inculpat, a răspuns exigențelor

art

proc

.

pen

. și a făcut o corectă aplicare a prevederilor

art

. 63 din același cod.

secția penală, decizia

nr

. 5826 din 12 octombrie 2006

Prin sentința

nr

. 575 din 28 aprilie 2005 a

Tribunalului București, secția I penală, în baza

art

.

11

pct

. 2

lit

. a) raportat

la

art

. 10 alin. (1)

lit

.

c) C.

proc

.

pen

. a fost

achitat inculpatul V.A. pentru infracțiunea prevăzută în

art

.

9 din Legea

nr

. 143/2000, prin aceeași sentință fiind

condamnați, în temeiul

art

. 9 din Legea

nr

. 143/2000, inculpații G.B. și M.D.

În ceea ce-l privește pe inculpatul V.A., instanța a înlăturat susținerile

colaboratorului și ale investigatorului sub acoperire, a căror folosire a fost

autorizată în cauză de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, potrivit cărora acesta ar fi adus la o masă din localul său, la 3

noiembrie 2003, un recipient cu anhidridă acetică cu capacitatea de 0,5 l.

Instanța a motivat că declarația colaboratorului nu se coroborează cu nici un

alt mijloc de probă, iar pe de altă parte există contradicții între

declarațiile colaboratorului și ale investigatorului sub acoperire de la

urmărirea penală și instanță, precum și în conținutul proceselor verbale

încheiate de investigatorul sub acoperire. S-a relevat că în cursul cercetării

penale colaboratorul a declarat că a discutat cu inculpatul V.A. despre

posibilitatea procurării de anhidridă acetică din străinătate, în timp ce la

cercetarea judecătorească colaboratorul și investigatorul sub acoperire au

declarat că discuția s-a referit numai la înstrăinarea unor autoturisme.

Instanța a reținut ca fiind cert numai faptul că recipientul din plastic de 0,5

l ce conținea anhidridă acetică i-a fost remis colaboratorului de inculpatul

G.B., care l-a predat investigatorului sub acoperire.

Față de aceste considerente instanța a dispus achitarea inculpatului V.A.,

făcând aplicarea

art

. 10 alin. (1)

lit

. c) C.

proc

.

pen

. - fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Prin decizia

nr

. 954 din 7 decembrie 2005, Curtea de

Apel București, secția I penală, a admis apelul procurorului și a desființat în

parte sentința, dispunând, între altele, condamnarea inculpatului V.A. pentru

infracțiunea prevăzută în

art

. 9 din Legea

nr

. 143/2000.

Recursul declarat, între alții, de inculpatul V.A. este fondat.

Prima instanță a răspuns exigențelor

art

proc

.

pen

., potrivit cărora era

obligată să

lămurească

cauza sub toate aspectele, pe

bază de probe și a făcut o corectă aplicare a prevederilor

art

.

63 din același cod referitor la aprecierea probelor.

În mod corect a relevat contradicțiile între declarațiile colaboratorului și

investigatorului sub acoperire de la urmărirea penală și cercetarea

judecătorească, ceea ce creează dubii în reținerea stării de fapt cu care a

fost sesizată instanța.

Chiar trecând peste aceste contradicții și reținând ca fapt real împrejurarea

că inculpatul V.A. ar fi fost prezent la momentul în care a fost manipulat

recipientul ce s-a dovedit a conține anhidridă acetică, aceasta nu este

suficientă pentru a concluziona că inculpatul a fost angrenat într-o acțiune de

traficare de precursori în scopul producerii sau fabricării ilegale de droguri

de mare risc. Această acțiune rămâne singulară în contextul faptelor

investigate de organele de urmărire penală.

Or, aceste organe au avut autorizații de ascultare a convorbirilor persoanelor

implicate în operațiile ilicite cu anhidridă acetică și nici una dintre

transcrierile aflate la dosarul cauzei nu relevă participarea lui V.A. la

procurarea și vânzarea substanței menționate. În afară de declarațiile

colaboratorului și ale investigatorului sub acoperire nu există nici o probă

care să susțină participarea lui V.A. la comercializarea anhidridei acetice.

Pe de altă parte, potrivit

art

. 9 din Legea

nr.143/2000, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la

10 ani și interzicerea unor drepturi producerea, fabricarea, importul,

exportul, oferirea, vânzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea,

procurarea, cumpărarea sau deținerea de precursori, echipamente ori materiale,

în scopul utilizării lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicită de

droguri de mare risc.

Din examinarea textului rezultă că pentru realizarea laturii subiective a

infracțiunii, atunci când obiectul material al infracțiunii este un precursor,

este necesar ca făptuitorul să fi acționat cu intenție calificată - adică să fi

efectuat operații cu precursori în scopul producerii sau fabricării ilicite de

droguri de mare risc.

Or, în cauză, chiar dacă s-ar accepta că a avut în mână recipientul cu

anhidridă acetică, din nici o probă nu rezultă că V.A. ar fi fost conștient de

un astfel de scop, care în cazul inculpatului G.B. a fost dovedit prin referire

expresă în discuțiile înregistrate.

Este acceptabil a se raționa că un astfel de scop poate fi relevat și prin alte

elemente de fapt care nu implică o discuție explicită, cum ar fi

clandestinitatea operației, anvergura operațiilor, cantitatea de substanță

etc

. În cauză, însă, nici un element de fapt nu susține

participarea inculpatului V.A. la operațiuni cu precursori în scopul producerii

sau fabricării drogurilor de mare risc.

Așa fiind, fapta acestuia nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii din punct de vedere al vinovăției, așa cum este reglementată în

art

pen

. și, prin urmare,

recursul inculpatului a fost admis, dispunându-se achitarea sa în temeiul

art

. 11

pct

. 2

lit

. a) raportat la

art

. 10 alin.

(1)

lit

. d) C.

proc

.

pen

.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-12-04
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7042/2006
. (3) C. proc. pen., Curtea reține următoarele. Recursul declarat de inculpat nu este fondat. Primul motiv de recurs a fost întemeiat pe dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., susținându-se că prima instanță și cea de apel
ÎCCJ 2006-06-29
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4176/2006
pe bază de probe. Legiuitorul a reglementat în mod concret în conținutul art. 63 C. proc. pen., probele și modalitatea de apreciere a acestora, respectiv constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau ine
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3360/2010
judiciar a evidențiat că nici acestea nu se susțin. În acest sens, se justifică trimiterea la unele dispoziții de principiu, ce stau la baza procesului, și care vor fi valorificate în planul adoptării soluției de față. Astfel, se stabilește
ÎCCJ 2009-05-14
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1789/2009
-65, coroborate cu cele ale art. 63 C. proc. pen., rezultă că aflarea adevărului în cauzele penale se realizează în urma examinării tuturor probelor administrate; probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, aprecierea fiecăreia făcându-
ÎCCJ 2007-03-22
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1566/2007
s-a dispus achitarea acestuia trebuia să hotărască în ce măsură mandatul emis mai poate ori nu să-și producă efecte. Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este fondat în limitele și pentru considerentele ce se
Sursă