ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5452/2019

Ședința publică din data de 08 noiembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1 Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Comuna Blăjel în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună: anularea deciziei de soluționare a contestației înregistrată la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale sub nr. x/22.12.2015; anularea Procesului-verbal nr. x/24.11.2015 întocmit de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, reprezentând titlu de creanță conform prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 și obligarea pârâtei la restituirea sumei de 4.838.663,87 RON executate în baza rezilierii contractului de finanțare nr. x/18.06.2009 și a dobânzii legale aferente acestei sume.

1.2. Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 232/2016 din 11 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta Comuna Blăjel, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, și drept urmare s-a anulat decizia de soluționare a contestației nr. 2435/21.06.2016 și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/24.11.2015 emise de pârâtă, fiind obligată pârâta la restituirea sumei de 4.838.663,87 RON și a dobânzii legale aferente., cu cheltuieli de judecată în sumă de 5.100 RON.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (prin reorganizarea fostei Agenții de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, conform O.U.G. nr. 41/2014) denumită în continuare A.F.I.R., criticând hotărârea atacată ca nelegală, prin raportare la motivul prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

Prima critica are în vedere aprecierea greșită a instanței de judecată, în sensul că în cauză nu s-a produs o neregulă.

Deși în cuprinsul hotărârii, se reține faptul că ofertantul S.C. A. S.R.L. nu a depus certificatele de calitate și conformitate, precum și ofertele de preț de la furnizori în cadrul procedurii de achiziție (aceste lipsuri fiind complinite în timpul judecării prezentei cauze), totuși Curtea apreciază că aceasta este o omisiune scuzabilă din partea beneficiarului și a societății concurente, fără ca aceasta să poată afecta conformitatea ofertei câștigătoare; și, implicit, legalitatea procedurii de achiziție.

În mod evident, această apreciere a instanței de fond este nelegală, cu atât mai mult cu cât aceleași omisiuni au fost reținute de comisia numită pentru efectuarea acestei proceduri de achiziție și în sarcina celorlalți ofertanți, neavând nicio relevanța, din punct de vedere al legislației în materie, faptul că celelalte oferte au avut și alte vicii, în condițiile în care instanța nu identifică nicio normă legală care să dispună că anumite lipsuri ale unor oferte pot fi "scuzabile" în detrimentul altora.

Prezentarea agrementelor tehnice, certificatelor de conformitate și a ofertelor de preț de la producători sau furnizori autorizați, solicitate de autoritatea contractantă în Fișa de date a achiziției, era una dintre cerințele minime de calificare pe care toate firmele participante la licitație erau obligate să o îndeplinească, în vederea respectării principiului tratamentului egal.

Așa cum se arată în Raportul procedurii, comisia de evaluare a procedat la analiza cerințelor minime de calificare conform celor specificate în documentația de atribuire, constatând printre altele că S.C. ÎNTREPRINDERE MONTAJ INSTALAȚII S.A., S.C. B. S.A., Asocierea S.C. C. S.R.L. - S.C. BMT CONSTRUCT S.R.L. și S.C. D. S.R.L. nu au prezentat "oferte de preț, furnizori și certificate de calitate și conformitate pentru următoarele materiale:... indicatoare de circulație,... oțel beton diferite tipuri...", iar Asocierea S.C. E. S.R.L. - S.C. VICEXPERT S.R.L. nu a prezentat "oferte de preț și furnizorii pentru următoarele categorii de materiale:... indicatoare de circulație", fiind necesare în toate cazurile solicitări de clarificare, aceasta în condițiile în care nici S.C. A. S.R.L. (ofertantul câștigător) nu a prezentat documentele în cauză, nefiindu-i însă solicitate clarificări de către autoritatea contractantă.

Astfel, a fost încălcat principiul tratamentului egal al participanților la procedura de atribuire a contractului de lucrări, încă din etapa de solicitare a clarificărilor; autoritatea contractantă a solicitat documentele amintite tuturor participanților la procedură, mai puțin ofertantului declarat câștigător, iar ulterior primirii acestora Ie-a analizat și a concluzionat că lipsa/incorectitudinea unora dintre acestea reprezintă, printre altele, motiv de declarare ca neconforme a ofertelor respective, ceea ce este încă o dovadă a faptului că prezentarea acestor documente a constituit o cerință minimă de calificare.

Având în vedere faptul că, pentru o serie de deficiențe identificate în cazul tuturor participanților, au fost solicitate clarificări suplimentare în mod discriminatoriu, respectiv tuturor participanților mai puțin societății S.C. A. S.R.L. (care ulterior a fost declarată câștigătoare), se constată încălcarea prevederilor art. 201 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 care prevede că "Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat".

Potrivit art. 36 alin. (2), lit. a) din H.G. nr. 925/2006 și art. 209 alin. (1) lit. a) din OU.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă avea obligația de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică, fiind încălcat de asemenea principiul tratamentului egal statuat în art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

În raport de definiția noțiuni de "neregulă" dată de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 16 - Neregularități din ANEXA I - Prevederi generale la Contractul de finanțare și a celei de "neregularitate", potrivit art. 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006, precum și potrivit celui de al treilea și celui de al cincilea considerent ale Regulamentului nr. 2988/95 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, și al art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95, este evident că principiul securității juridice a fost încălcat prin faptul că beneficiarul FEADR a neglijat verificarea tuturor documentelor-ofertă (abatere prin omisiune) depuse de S.C. A. S.R.L. și a atașat (abatere comisivă) astfel de documente pentru a dovedi respectarea unei proceduri comunitare de finanțare.

Prin urmare, este evident că acceptarea la licitație unei oferte neconforme, prin prisma faptului că aceasta nu conținea toate documentele cerute de lege pentru a pute fi eligibile, reprezintă o neregulă, prin aceasta nerespectându-se principiul liberei concurențe, al transparenței, al eficienței utilizării fondurilor și al tratamentului egal al participanților prevăzut în Anexa IV Instrucțiuni de achiziții din contractul de finanțare.

În acest context, aprecierea instanței de fond potrivit căreia "constatarea unor atari omisiuni din partea reclamantei și solicitarea de clarificări, nu poate exclude posibilitatea ca S.C. A. S.R.L. să depună înscrisurile solicitate așa cum a procedat în fața instanței" este absolut nelegală, în condițiile în care procedura de achiziții este una competitivă, iar dispozițiile art. 209 alin. (1), lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare, dispun că Autoritatea contractantă are obligația de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică dacă au fost depuse numai oferte neconforme.

A doua critică are în vedere greșita apreciere a instanței de fond cu privire la aplicarea principiului proporționalității sancțiunii.

Astfel, raportat la art. 4 alin. (1)-(3), art. 5 alin. (1) din Regulamentul nr. 2988/1995, la art. 2 alin. (1) lit. n) și art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011; precum și dispozițiile art. 11 alin. (3) din Anexa la Contractul de finanțare beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă, împreună cu dobânzi si penalități în procentul stabilit conform dispozițiilor legale in vigoare, în conformitate cu prevederile art. 16 din prezenta Anexă.

Cu privire la aplicarea principiul proporționalității, se impun a fi avute în vedere adresa Comisiei Europene - Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală nr. x/30.11.2011, precum și dispozițiile art. 33 pct. 8 "Prevederi specifice FEADR" din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune. Astfel, rezultă cu certitudine că pârâta este obligată să procedeze la recuperarea sumelor acordate beneficiarilor culpabili de nerespectarea clauzelor contractuale asumate, fondurile provenite din contribuția comunitară nerecuperate de la beneficiarii culpabili ajungând să greveze bugetul României.

1.4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, reclamanta intimată Comuna Blăjel a solicitat, în principal, constatarea nulității recursului, ca urmare a admiterii excepției nulității, iar în subsidiar, respingerea recursului formulat ca nefondat, pentru următoarele motive:

Formal, se arată două critici: una dintre ele vizează "aprecierea greșită a instanței în sensul că în cauză nu s-a produs o neregulă", iar cealaltă se referă la greșita apreciere a instanței de fond cu privire la aplicarea principiul proporționalității sancțiunii.

Alături de temeiul de drept reprezentând motivul de casare ar fi trebuit să fie indicate și prevederile de drept material pe care consideră recurenta că instanța de fond le-a încălcat sau le-a aplicat greșit prin hotărârea dată; or în cuprinsul recursului nu se regăsește o astfel de referire clară la o prevedere de drept material încălcată, fiind incidente prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. în sensul că, deși a fost invocat art. 488 pct. 8, motivele invocate nu se încadrează în acest motiv de casare, mai cu seamă întrucât nu s-au indicat în mod clar care sunt acele prevederi aparținând sferei dreptului material care au fost încălcate sau aplicate în mod greșit.

În speță nu se poate constata o încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care să rezulte dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic, pentru că, astfel cum a arătat și instanța de fond, este vorba despre o omisiune scuzabilă a autorității contractante și nu a operatorului economic.

Încălcarea art. 209 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 nu poate fi reținută, deoarece nu s-a creat un avantaj evident în favoarea unui ofertant, ci acest presupus avantaj este numai aparent. Din moment ce documentele existau în posesia ofertantului A. S.R.L. (lucru dovedit în probațiunea administrată în faza de fond), solicitarea de clarificări făcută către acest operator economic ar fi dus întocmai la rezultatul care a fost oferit în speță acestei proceduri de achiziție.

Recurentei îi este evident, deși nu explică ca urmare a cărei deducții logice a ajuns la această concluzie, faptul că a fost încălcat principiul securității juridice prin neverificarea tuturor documentelor-ofertă.

Critica privind greșita apreciere a instanței cu privire la aplicarea principiului proporționalității sancțiunii este, de asemenea, neîntemeiată, deoarece instanța a avut în vedere mai multe aspecte atunci când a analizat aplicarea principiului proporționalității sancțiunii de către pârâtă, iar soluția încălcării acestui principiu reprezintă concluzia corectă și obiectivă a instanței raportată la următoarele aspecte: nu a existat o veritabilă neregulă, ci o omisiune scuzabilă din partea subscrisei; în situația în care omisiunea nu ar fi existat, deznodământul procedurii de achiziție ar fi fost același; documentele solicitate existau și au fost depuse fie în faza de execuție a proiectului, fie la dosarul cauzei în urma solicitărilor subscrisei; celelalte oferte în mod clar nu au fost admisibile; scopul procedurii și al proiectului a fost atins prin finalizarea lucrării.

Instanța de fond a reținut în mod corect faptul că a fost încălcat principiul proporționalității sancțiunii, atât timp cât, deși nu a existat nici măcar un potențial prejudiciu adus bugetului României sau celui al Uniunii Europene, recurenta a luat cea mai gravă măsură administrativă - rezoluțiunea contractului și dispunerea restituirii sumelor în întregime.

II. Procedura de soluționare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 19 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 7 iunie 2019.

III. Soluția instanței de recurs

Argumente de fapt și de drept relevante

Între A.P.D.R.P. (actualmente A.F.I.R.) și Comuna Blăjel, în calitate de Beneficiar, la data de 18.06.2009 s-a încheiat contractul nr. x, având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil pentru realizarea proiectului intitulat "Alimentare cu apă în județul Sibiu; Rețea de canalizare menajeră și stație de epurare în satele Blăjel și Păucea, comuna Blăjel, județul Sibiu; Modernizare și reabilitare drumuri sătești județul Sibiu; înființare ansamblu folcloric F., comuna Blăjel, județul Sibiu; Program de asistență socială de tip "After School", comuna Blăjel, județul Sibiu".

În vederea achiziționării lucrărilor de execuție pentru realizarea proiectului, reclamanta a aplicat procedura licitației deschise, conform art. 18 lit. a) și art. 20 din O.U.G. nr. 34/2006 și a publicat în SEAP anunțul de participare nr. x, criteriul de atribuire ales fiind cel al ofertei cea mai avantajoase din punct de vedere economic.

Potrivit raportului procedurii de achiziție publică nr. x întocmit de comisia de evaluare, oferta câștigătoare a fost desemnată cea aparținând S.C. A. S.R.L.

Ca urmare, în data de 05.07.2011 a fost încheiat Contractul de lucrări nr. x/05.07.2011 între reclamantă, în calitate de autoritate contractantă, și S.C. A. S.R.L., în calitate de executant.

La solicitarea Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia, Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) a efectuat o acțiune de control privind proiectul susmenționat, care a avut drept scop identificarea unor posibile fapte de natură a prejudicia interesele financiare ale Comunității Europene.

Prin Nota de control DLAF nr. 1127/21.09.2015 s-a dispus sesizarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în vederea luării măsurilor legale care se impun.

AFIR a efectuat un control prin care a procedat la verificări documentare la sediul reclamantei, care s-a finalizat prin încheierea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/24.11.2015.

Cu titlu de concluzii ale activității de verificare, în cuprinsul procesului-verbal contestat s-a reținut că se confirma neregulile constatate în Nota de control DLAF nr. 1127/21.09.2015, referitoare la faptul că deși printre motivele care au stat la baza declarării neconforme a majorității ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului de lucrări se evidențiază acelea că ofertanții nu au prezentat certificate de calitate și conformitate și oferte de preț de la furnizori pentru anumite materiale, printre care oțel beton și indicatoare de circulație, aceste documente nu au fost prezentate nici de către oferta depusă de către societatea câștigătoare S.C. A. S.R.L., aceasta fiind considerată conformă de către comisia de evaluare, nefiind respectate prevederile art. 36 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 925/2006 și ale art. 209 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006.

În virtutea acestor norme, pârâta prin agenții săi instrumentatori, a considerat că reclamanta în calitate de autoritate contractantă trebuia să declare ca neconformă și oferta S.C. A. S.R.L. și urmare a constatării că nici o ofertă nu a fost declarată admisibilă să procedeze la anularea procedurii de atribuire derulată în cauză.

Prin procesul-verbal se reține că neregula constatată afectează majoritar sumele acordate de AFIR pentru execuția lucrărilor de construcții și că ar fi necesar să se recupereze întreg ajutorul financiar nerambursabil acordat, precum și să se rezilieze contractul de finanțare. Cuantumul creanței bugetare rezultate din nereguli a fost calculat la suma de 8.691.796,69 RON (inclusiv TVA).

Împotriva acestui proces-verbal reclamanta a formulat contestație administrativă care prin Decizia nr. 48028/22.12.2015 a fost respinsă.

Reclamantei i se reproșează în esență iregularități ale procedurii de achiziție publică de lucrări pentru realizarea proiectului pentru care a primit finanțare nerambursabilă, neregula reținută constând în împrejurarea că în procedura de evaluare a ofertelor a declarat ca neconforme oferte ale unor participanți, în condițiile în care singura ofertă apreciată ca admisibilă și care a fost declarată câștigătoare, avea lipsuri similare, respectiv nu conținea certificate de calitate și conformitate, precum și în oferte de preț de la furnizori pentru oțel beton și indicatoare de circulație, lipsuri care aveau corespondent în cerințele minime de calificare din documentația de atribuire a procedurii de achiziție publică derulată.

Din acest punct de vedere este de observat că în fișa de date a achiziției publicată în SEAP de reclamantă în calitate de autoritate contractantă la derularea procedurii de achiziție publică menționată mai sus, s-a solicitat la capitolul IV.4) Capacitatea tehnică și/sau profesională, punctul referitor la Asigurarea calității materialelor utilizate că "Se vor prezenta specificațiile tehnice, certificate de conformitate și furnizorii pentru produsele utilizate la execuția lucrărilor, conform proiectului și normelor în vigoare. Se vor prezenta certificate sau alte documente emise de organisme, care să ateste conformitatea produselor, identificată clar prin referire la specificații sau standarde relevante. În orice caz, pentru materialele și utilajele de montaj folosite în execuția lucrării se vor prezenta:

- agremente tehnice și certificate de conformitate;

- oferte de preț de la producători sau furnizori autorizați;

- materialele și utilajele ofertate trebuie să fie produse în unități cu sistemul de asigurare a calității ISO 9001 implementat;

- avizul sanitar pentru materialele utilizate la rețeaua de apă potabilă."

Pentru verificarea existenței și imputabilității neregulii se impune, așa cum susține și reclamanta, verificarea motivelor care au dus la declararea ca neconforme a ofertelor depuse în procedura de achiziție derulată, respectiv dacă aceste oferte nu au trecut de procedura de verificare a admisibilității lor pentru aceleași motive cu cele pe care se susține că nu au fost îndeplinite de S.C. A. S.R.L., pentru că din acest punct de vedere se poate verifica încălcarea de către reclamantă a principiului tratamentului egal al participanților la procedura de achiziție publică derulată pentru implementarea proiectului menționat.

Sub acest din ultim aspect, este de precizat că nu s-a contestat că S.C. A. S.R.L. nu depusese în cadrul ofertei sale certificate de calitate și conformitate, precum și în oferte de preț de la furnizori pentru oțel beton și indicatoare de circulație, aceste lipsuri fiind complinite în timpul judecării prezentei cauze, și nici nu i s-au solicitat complinirea acestor lipsuri pe cale de clarificări în procedura de evaluare a ofertelor, oferta acesteia fiind declarată conformă cu cerințele Documentației de atribuire.

Ofertele depuse de S.C. Întreprindere Montaj Instalații S.A., Asocierea S.C. E. S.R.L. - S.C. Vicexpert S.R.L., S.C. B. S.A., Asocierea S.C. C. S.R.L. - S.C. BMT Construct S.R.L. și S.C. D. S.R.L. au fost declarate ca neconforme pentru o multitudine de lipsuri ale acestora, contrar celor solicitate sub această sancțiune prin documentația de atribuire. Așa cum susține și pârâta, neîndeplinirea cerinței de prezentare pentru materialele și utilajele de montaj folosite în execuția lucrării de agremente tehnice și certificate de conformitate, precum și oferte de preț de la producători sau furnizori autorizați, reprezintă o cerință de calificare.

Însă, la majoritatea ofertelor analizate mai sus neîndeplinirea acestor cerințe s-a cumulat cu alte neregularități ale ofertelor care fiecare în parte era de natură a atrage neconformitatea sau inacceptabilitatea ofertei, pe când la S.C. A. S.R.L. neregularitățile reținute au fost în exclusivitate cele legate de neprezentarea certificatelor de conformitate și a ofertelor de preț pentru oțel beton și indicatoare de circulație.

Pârâta a reproșat reclamantei încălcarea prevederilor art. 36 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 925/2006 și art. 209 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006; or, în cauză, se susține că oferta S.C. A. S.R.L. nu îndeplinește una sau mai multe dintre cerințele de calificare stabilite în documentația de atribuire care ar constitui un motiv de declarare ca inacceptabilă a ofertei conform art. 36 alin. (1) lit. b) din același act normativ, însă în mod cert nu un motiv de neconformitate, fiind în măsură a concluziona că nu se poate imputa reclamantei nerespectarea încălcarea prevederilor art. 36 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, instanța nefiind în măsură a suplini o neregularitate cu alta spre justificarea existenței neregulii imputate.

S-a considerat că în cauză nu sunt întrunite elementele neregulii așa cum sunt definite în O.G. nr. 66/2011 și art. 16 - Neregularități din ANEXA I - PREVEDERI GENERALE la contractul de finanțare încheiat între părți, așa încât actele administrative ce o consacră se impun a fi anulate.

De asemenea, măsura rezilierii contractului de finanțare și recuperarea integrală a ajutorului financiar nerambursabil prin actele administrative contestate nu răspunde nici existențelor principiului proporționalității, în raport de art. 2 alin. (1) lit. n) și art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011.

Luând în considerare că pretinsa neregularitate reproșată ca neregulă este minoră, că în fond nu se poate reproșa reclamantei în calitate de autoritate contractantă decât omisiunea de a observa aceste lipsuri în înscrisurile doveditoare cu privire la cerințele de calificare ale S.C. A. S.R.L., că o diligență mai sporită în acest sens nu ducea decât la completarea acestor lipsuri și validarea ofertei acestui competitor în procedura de achiziție, cu același deznodământ, că celelalte oferte nu suportau în mod vădit exigențele admisibilității lor, că scopul procedurii de achiziție publică și a proiectului finanțat de pârâtă a fost atins prin finalizarea contractului de lucrări achiziționat, Curtea a considerat că măsurile administrative adoptate prin procesul-verbal contestat și validate prin decizia de soluționare a contestației nu sunt adecvate, necesare și corespunzătoare.

Ținută fiind să se pronunțe prioritar cu privire la excepția nulității recursului, potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceasta este neîntemeiată, întrucât în cuprinsul declarației de recurs sunt prezentate suficiente argumente care să facă posibilă exercitarea controlului judiciar, fiind satisfăcute exigențele art. 486 raportat la art. 488 C. proc. civ.. Această concluzie se impune întrucât în motivarea căii de atac declarate sunt indicate atât textele de lege pretins a fi încălcate de hotărârea atacată, cât și argumentele pentru care se susține nelegalitatea sentinței.

Procedând la soluționarea recursului, în raport de motivele de casare indicate în declarația de recurs, Înalta Curte reține următoarele:

Nu este întemeiată critica privind aplicarea greșită a dispozițiilor art. 36 alin. (2) pct. 2) din H.G. nr. 925/2006, potrivit cărora: "oferta este considerată neconformă în următoarele situații: a) nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini".

Autoritatea contractantă a organizat procedura licitației deschise pentru atribuirea contractului de lucrări, criteriul de atribuire fiind "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic".

Societatea declarată câștigătoare a fost de S.C. A. S.R.L. cu o ofertă de 1.255.474,36 RON, iar oferta de la poziția a doua a fost de 7.050.641 RON fără TVA.

Este real și necontestat faptul că societatea câștigătoare nu a depus certificate de calitate și conformitate, precum și ofertele de preț de la furnizori în cadrul procedurii de achiziție, aceste lipsuri fiind complinite în timpul judecății.

În aceste condiții - relativ la această omisiune - Înalta Curte apreciază că această conduită a ofertantului câștigător nu este de natură a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire sau o eventuală modificare în clasamentul ofertelor.

De altfel, după cum a reținut și instanța de fond, neconformitatea celorlalte oferte a fost atrasă de neîndeplinirea acelorași cerințe cumulate însă cu alte neregularități care fiecare în parte era de natură a atrage neconformitatea.

Prin urmare, în mod corect instanța de fond a apreciat că oferta în cauză nu poate fi considerată că nu satisface cerințele caietului de sarcini întrucât omisiunile reținute nu conduc la o modificare a prețului care să influențeze clasamentul ofertanților participanți la procedura de atribuire, în condițiile în care S.C. A. S.R.L. avea singura ofertă conformă.

Dincolo de aceste aspecte, chiar în situația în care s-ar reține această abatere minimă în sarcina ofertantului, valoarea acesteia ar fi nesemnificativă, nefiind aptă să conducă/să creeze vreun prejudiciu.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 209 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006 care stabilesc că: "Autoritatea contractantă are obligația de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică în următoarele cazuri: a) dacă au fost depuse numai oferte inacceptabile și/sau neconforme"; este de observat că măsura anulării putea fi dispusă de către autoritatea contractantă doar în ipoteza în care oferta declarată câștigătoare ar fi fost neconformă, ipoteză care nu este realizată în cauză, potrivit celor precedente.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, principiul proporționalității este definit ca reprezentând "orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv".

Față de aceste aspecte și situația de fapt reținută nu se justifică în niciun fel sancționarea reclamantei în raport de principiul proporționalității, astfel cum acesta este definit mai sus.

De altfel, după cum s-a statuat, principiul proporționalității impune ca măsurile adoptate de instituții să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite (Hotărârea C.J.U.E. în cauza National Farmers’ Union și alții [1998], C-157/96, punctul 60).

În aceeași măsură, și în prezenta cauză, după cum a reținut instanța de fond, nu se impune luarea celei mai severe măsuri, așa cum a procedat recurenta prin rezoluțiunea contractului și restituirea în întregime a sumelor.

În consecință, în mod corect au fost anulate actele administrative contestate în cauză, nefiind dovedită o neregulă semnificativă și cu impact financiar asupra achiziției.

Având în vedere și dispozițiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., întrucât recurenta este căzută în pretenții, fiind, așadar, în culpă procesuală Înalta Curte va obliga această parte la plata către intimată a cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze, în cuantum de 4.022,59 RON, așa cum au fost justificate, potrivit art. 452 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, păstrând ca legală și temeinică hotărârea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimata - reclamantă.

Respinge recursul declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva sentinței nr. 232/2016 din 11 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta-pârâtă la plata sumei de 4022,59 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea intimatei-reclamante.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 noiembrie 2019.