ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5120/2019

Ședința publică din data de 29 octombrie 2019

Asupra cauzei de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 02.11.2015, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia, B. și Ministerul Fondurilor Europene în Calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, ca prin sentința ce o va pronunța să dispună:

- anularea în parte a Scrisorii Standard de Informare a Beneficiarului nr. 6094/02.06.2015 emisă de OIRSM, în ceea ce priveste declararea ca neeligibile a cheltuielilor în valoare de 595.447,54 RON, solicitate prin Cererea de Rambursare 1 înregistrată sub nr. x/26.03.2015 la OIRSM;

- obligarea pârâtei OIRSM la rambursarea cheltuielilor în valoare de 595.447,54 RON, reprezentând diferentă cheltuieli eligibile efectuate de către reclamantă aferente Cererii de Rambursare 1;

- anularea în parte a Scrisorii Standard de Informare a Beneficiarului nr. 10770/12.09.2015 emisă de OIRSM, în ceea ce priveste declararea ca neeligibile a cheltuielilor în valoare de 77.469,39 RON, solicitate prin Cererea de Rambursare 2 înregistrată sub nr. x/30.06.2015 la OIRSM;

- obligarea pârâtei OIRSM la rambursarea cheltuielilor în valoare de 77.469,39 RON, reprezentând diferentă cheltuieli eligibile efectuate de către reclamantă aferente Cererii de Rambursare 2;

- constatarea faptului că acest Contract de finantare, identificat prin x încheiat la data de 28.10.2014, modificat prin Actul aditional nr. 1 din 30.10.2014, încheiat între reclamantă, în calitate de Beneficiară a finantării nerambursabile, si pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, a încetat de drept ca urmare a imposibilitătii fortuite de executare din partea reclamantei;

- exonerarea integrală de răspundere a reclamantei cu privire la neîndeplinirea obiectivelor si indicatorilor tehnici ai Proiectului conform Cererii de finantare aprobate, ca urmare a imposibilitătii fortuite de executare a contractului mentionat;

- obligarea pârâtilor OIRSM si B., în solidar, la plata de despăgubiri către reclamantă în cuantum de 21.468 RON, ca urmare a emiterii actelor administrative nelegale constând în Scrisoarea Standard de Informare a Beneficiarului nr. 6094/02.06.2015 si Scrisoarea Standard de Informare a Beneficiarului nr. 10770/12.09.2015, a căror anulare s-a solicitat anterior;

- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Prin sentința civilă nr. 1214 din 11 aprilie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia, B., și Ministerul Fondurilor Europene in Calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Împotriva sentinței civile nr. 1214 din 11 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A. solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, iar pe fond să se admită acțiunea.

În drept, recurenta-reclamantă A. a invocat critici ce se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În susținerea cererii de recurs, a dezvoltat următoarele critici:

Există o serie de prevederi din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2014 și din Ghidul Solicitantului Condiții Specifice - Cereri de propuneri proiecte nr. 168 care nu au fost avute în vedere de instanța de fond și care au relevanță în aprecierea modului în care a înțeles să își aleagă grupul țintă.

Contrar opiniei instanței de fond, rezultă din prevederile înscrise în cele două Ghiduri, că reclamanta s-a conformat acestora întrucât persoanele selectate pentru categoria de persoane din grupuri vulnerabile se încadrează la subcategoriile (d) Familii care au mai mult de 2 copii și/sau familii monoparentale și (I) Persoane afectate de boli ocupaționale.

Cele 40 de persoane selectate au fost încadrate într-una din subcategoriile de grup țintă prevăzute în GSCS 168.

Apreciază că aplicarea prevederilor art. 6 lit. p) din Legea nr. 292/2011 cu privire la persoanele selectate pentru categoria persoanelor vulnerabile din grupul țintă contravine prevederilor cuprinse în cele două ghiduri ale solicitantului și reprezintă o adăugare la lege.

Consideră că norma legală invocată ar fi fost incidentă numai în situația în care Ghidul Solicitantului ar fi cuprins doar enunțarea categoriei de "persoane din grup vulnerabil", fără enumerarea clară a subcategoriilor de persoane vizate, întrucât doar o astfel de situație ar fi justificat aplicarea unor norme cu caracter general sau similar pentru suplinirea normei specifice.

În plus, textul legal în discuție nu cuprinde condiția invocată de OIRSM și de instanța de fond a "riscului de excluziune socială" ci doar referirea la "vulnerabilitatea economică și socială".

Grupul țintă descris în GSCS 168 nu face referire la o condiție de risc de excluziune socială cu privire la subcategoriile de persoane din grupul vulnerabil sau la existența unui prag de la care acest risc ar fi admisibil.

Instanța de fond a pierdut din vedere contextul general în care este înscrisă sintagama "risc de excluziune socială a persoanelor", context care coincide cu obiectivul proiectului realizat de A. și pentru care s-au cheltuit sumele declarate neeligibile.

Din perspectiva obiectivelor prevăzute în ghidurile solicitantului și a obiectivelor menționate în cadrul proiectului, pentru care A. a primit aprobarea finanțării, rezultă concordanța între acestea, dar și faptul că A. și-a îndeplinit obligațiile asumate prin proiect și prin contractul de finanțare, contrar opiniei instanței de fond, ceea ce ar fi trebuit să ducă și la egibilitatea cheltuielilor făcute cu respectarea obiectivului asumat.

O altă critică formulată vizează aprecierea de către instanța de fond a oportunității analizei eligibilității grupului țintă făcută de OIRSM cu prilejul depunerii cererilor de rambursare, întrucât anterior, în cadrul evaluărrii proiectului, această componentă ar fi fost analizată doar pe baza celor declarate de A. în cererea de finanțare.

Această susținere, în opinia recurentei, încalcă prevederile cuprinse în GSCG 2014, potrivit cărora verificarea eligibilității proiectului are loc în faza A de evaluare.

Proiectul a fost examinat de 2 ori în faza A, în cadrul a două cereri de propuneri de proiecte, în ambele cazuri calificându-se pentru faza B de examinare, prezumându-se în mod rezonabil că a fost verificată și aprobată eligibilitatea grupului țintă astfel cum a fost descris.

Mai mult, a depus la dosar și grilele de verificare aferente fazei B de evaluare din care rezultă că și în această fază, în cadrul criteriului 2 "Relevanță", au existat subcriterii de apreciere a grupului țintă descris în proiect iar proiectul a întrunit punctajul necesar și pentru această fază de evaluare.

Astfel, instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile cu caracter obligatoriu din ghidul solicitantului.

Faptul că la cele două cereri de rambursare au fost anexate documente privind identificarea persoanelor selectate pentru grupul țintă nu poate constitui o justificare pentru reaprecierea eligibilității grupului țintă, întrucât documentele justificative sunt sub forma declarațiilor pe propria răspundere a persoanelor selectate și nu documente privind locul de muncă sau calitatea de asociat în vreo firmă.

Informațiile menționate de OIRSM și reținute ca pertinente de instanța de fond nu au fost puse la dispoziție de către A. odată cu cererile de rambursare și nu au fost solicitate acesteia, prin urmare nu au fost invocate de către OIRSM în expunerile de motive din Scrisorile de informare contestate, și nici in Deciziile de respingere a contestațiilor formulate și nici cu ocazia concilierii.

Niciuna din informații nu este documentată cu date exacte dar această lipsă nu a fost observată sau sancționată de către instanța de fond, încălcându-se dispozițiile referitoare la rolul activ al judecătorului în aflarea adevărului.

Instanța de fond a omis să analizeze conținutul Formularului de înregistrare a grupului țintă care este parte integrantă a GSCG 2014.

Susține recurenta că este criticabilă soluția instanței de fond și cu privire la capetele de cerere vizând constatarea imposibilității fortuite de executare și exonerarea de răspundere cu privire la neîndeplinirea obiectivelor și indicatorilor tehnici ai proiectului, calificate ca cereri incidente, și a capetelor de cerere referitoare la repararea pagubei, calificate ca accesorii.

Argumentele instanței de fond nu sunt corecte întrucât aprecierea executării necorespunzătoare a contractului de către reclamantă s-a făcut prin raportarea la solicitarea reclamantei de a i se rambursa cheltuielile făcute în cadrul proiectului, pentru care s-a încheiat contractul de finanțare, și a răspunsurilor emise de autoritățile competente, sub forma scrisorilor standard de informare a beneficiarului, cu privire la aceste solicitări.

Pentru susținerea cheltuielilor necesare implementării proiectului admis, reclamanta a încheiat un contract de credit cu o instituție bancară, iar pe parcursul derulării contractului de finanțare, ca urmare a nerambursării parțiale a cheltuielilor, banca a redus creditul contractat cu sumele deja utilizate din creditul anterior modificării.

Astfel, este în imposibilitate de a suporta cheltuielile de implementare până la finalizarea proiectului, întrucât banca a diminuat suma alocată inițial, iar găsirea unei surse de finanțare înaintea finalizării perioadei de implementare a proiectului era imposibilă.

Apreciază că instanța de fond a interpretat și aplicat în mod greșit prevederile art. 1634 alin. (1) și art. 1557 alin. (1) C. civ.

A depus la dosar înscrisuri.

Prin răspunsul la întâmpinare a menținut același punct de vedere exprimat prin cererea de recurs.

Intimata-pârâtă B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținerii sentinței recurate ca temeinică și legală.

Intimatul-pârât Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Muntenia a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.

Ministerul Finanțelor Publice pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrație Publice și Fondurilor Europene a depus note scrise prin care a precizat cadrul procesual privitor la partea în numele și pentru care depune aceste note scrise și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează.

Între recurenta-reclamantă și intimatul Ministerul Fondurilor Europene s-a încheiat contractul de finanțare nr. x/28.10.2014 având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru implementarea proiectului din Anexa 1 la contract, ci titlul "DENS - Dezvoltarea Economiei Sociale".

Recurenta-reclamantă a depus cererea de rambursare nr. x pentru perioada 03.11.2014-02.02.2015, în valoare de 780.773,11 RON.

Prin Scrisoarea de informare nr. x/02.06.2015, recurenta a fost informată că au fost declarate neeligibile cheltuielile în valoare de 595.447,54 RON iar prin procesul-verbal nr. x/07.07.2015 s-a respins contestația administrativă.

Motivul respingerii cheltuielilor a fost faptul că sunt aferente unui grup țintă care nu respectă prevederile Ghidului Solicitantului - Condiții Specifice aferente cererii de propuneri de proiecte nr. 168, respectiv persoanele din grupul țintă pentru care a fost solicitată rambursarea cheltuielilor nu sunt incluse în categoria de persoane vulnerabile supuse riscului de excluziune socială.

De asemenea, în urma verificării cererii de rambursare nr. x, prin Scrisoarea de informare nr. x/12.09.2015, recurenta a fost informată că au fost declarate neeligibile cheltuielile în sumă de 77.469,39 RON, pentru aceleași motive.

Prin procesul-verbal nr. x/16.10.2015 a fost respinsă contestația administrativă.

Potrivit capitolului 2 intitulat "Cererea de propuneri de proiecte "Dezvoltarea economiei sociale" - 2.1 "Condiții specifice", "În cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte se vor încuraja înființarea de noi grupuri si parteneriate funcționale în economie între cooperative, asociații de întrajutorare, fundații si asociații, întreprinderi, agenții care vor înființa structuri ale economiei sociale ce vor oferi noi servicii si noi oportunități persoanelor cu dificultăți în integrarea sau reintegrarea pe piața muncii în special din zonele rurale, vor facilita accesul la noi servicii sociale, de sănătate, educație și vor contribui la valorificarea forței de muncă în special din zonele rurale prin creșterea oportunităților de ocupare pentru persoanele de etnie roma, pentru persoanele cu dizabilități sau pentru alte grupuri vulnerabile expuse riscului de excluziune socială."

Potrivit capitolului 4.1. din același Ghid, "Grupul țintă eligibil cuprinde următoarele categorii: 1. Persoane din grupuri vulnerabile: (a) Persoane de etnie romă; (b) Persoane cu dizabilități; (c) Tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituționalizat de protecție a copilului; (d) Familii care au mai mult de 2 copii și/sau familii monoparentale; (e) Copii în situație de risc; (f) Persoane care au părăsit timpuriu școala; (g) Victime ale violenței în familie; (h) Femei (în situații de risc); (i) Persoane care trăiesc din venitul minim garantat; (j) Persoane care locuiesc în comunități izolate; (k) Victime ale traficului de persoane; (l) Persoane afectate de boli ocupaționale. 2. Lucrători sociali, asistenți personali, asistenți comunitari, mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenți maternali, îngrijitori, personal din instituții rezidențiale; 3. Manageri ai structurilor economiei sociale; 4. Specialiști și formatori implicați în economia socială."

Obiectivul schemei de ajutor de minimis "Dezvoltarea economiei sociale", potrivit capitolului IV- art. 4, îl constituie "dezvoltarea și promovarea unor activități și servicii generatoare de venit pentru a ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de excluziune socială să se integreze sau reintegreze pe piața muncii, în structurile economiei sociale și/sau în economia convețională - promovarea economiei sociale (cooperative, întreprinderi sociale de inserție, fundații, asociații etc., organizații de volutariat și alte organizații non-profit) ca un instrument flexibil și durabil pentru dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă la nivel regional și local".

Grupul vulnerabil este definit în cadrul prevederilor art. 6 lit. p) din Legea nr. 292/2011 ca fiind "persoane sau familii care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau de alcool ori a altor situații care conduc la vulnerabilitate economică și socială".

În cererea de finanțare aferentă proiectului, în cadrul secțiunii 2 intitulată "Justificarea necesității implementării proiectului", au fost identificate necesitățile specifice grupului țintă prin procedura de documentare a studiilor și statisticilor cu caracter public existente, cu referire la "persoanele aflate în sărăcie (și deci implicit cele vulnerabile) care sunt cele mai expuse riscului de excluziune de pe piața muncii din cauza lipsei veniturilor adecvate, accesului redus la educație și sănătate".

Din documentele anexate cererilor de rambursare a rezultat că, din totalul de 40 de persoane recrutate în grupul țintă, 36 de persoane au calitatea de salariați, lucrători pe cont propriu, întreprinzători privați. De asemenea, 10 persoane recrutate în grupul țintă la categoria "Specialiști implicați în economia socială" nu îndeplineau condițiile de încadrare în această categorie, la momentul recrutării în grupul țintă, astfel cum prevede Ghidul Solicitantului - Condiții specifice - Cerere de propuneri de proiecte nr. 168 "Dezvoltarea economiei sociale".

Este evident faptul că, verificarea documentelor aferente grupului țintă a fost realizată cu ocazia depunerii cererilor de rambursare întrucât initial, în cadrul evaluării proiectului, se analizează componența grupului doar în baza declarațiilor beneficiarului din cererea de finanțare.

În acest sens, Ghidul solicitantului prevede că "Pentru categoriile de persoane din grupurile țintă eligibile, dovada apartenenței la categoria de grup țintă respectivă se va face prin declarație semnată pe proprie răspundere a persoanei vizate. Pe întreaga durată de implementare a proiectului, în calitate de beneficiar veți transmite la OIRPOSDRU informații privind participanții, în conformitate cu Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006 cu privire la implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006 privind dispozițiile generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European si Fondul de Coeziune și implementarea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 1080/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională."

Potrivit art. 4 din contractul de finanțare, cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condițiile stabilite de H.G. nr. 759/2007.

Art. 2 din H.G. nr. 759/2007 prevede că "(1) Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 și art. 5 alin. (2):

a) să fie efectiv plătită de către beneficiar, între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2015, dacă autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finanțare/decizia/ordinul de finanțare;

b) să fie însoțită de facturi, în conformitate cu prevederile legislației naționale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate și identificate;

c) să fie în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanțare sau ale contractului de finanțare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, pentru aprobarea operațiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) și art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006;

d) să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare."

Recurenta-reclamantă, astfel cum corect a reținut instanța de fond, a inclus în grupul țintă, persoane care au o situație profesională bună, fiind salariați sau chiar întreprinzători privați astfel că nu se pot încadra în categoria de persoane vulnerabile, supuse riscului de excluziune socială, astfel cum este definită prin art. 6 lit. p) din Legea nr. 292/2011.

Interpretarea recurentei-reclamante în sensul că a inclus, în mod corect, în cadrul persoanelor din grupuri vulnerabile, familiile care au mai mult de 2 copii și/sau familii monoparentale, respective persoane afectate de boli ocupaționale, este eronată întrucât noțiunea de "grup țintă eligibil", astfel cum este prevăzută în Ghidul solicitantului trebuie coroborată cu definiția dată de textul legal incident, citat mai sus (art. 6 lit. p) din Legea nr. 292/2011) și nu extrasă din context, așa cum susține recurenta prin invocarea prevederilor art. 10 din C. civ.

În acest sens, recurenta trebuia să dovedească faptul că persoanele pe care le-a inclus în grupul țintă sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau de alcool ori a altor situații care conduc la vulnerabilitate economică și socială.

Simplul fapt că o persoană face parte dintr-o familie monoparentală sau cu mai mult de doi copii nu este suficient, neputând fi încadrată în mod automat în grupul țintă vulnerabil iar, în ceea ce privește persoanele afectate de boli ocupaționale, trebuiau avute în vedere persoanele vulnerabile care și-au pierdut capacitatea de muncă și nu se mai pot angaja din aceste motive.

Tocmai acesta este rolul Obiectivului general al proiectului înscris în Ghidul solicitantului, de a facilita accesul pe piața muncii a grupurilor vulnerabile în vederea asigurării bunăstării tuturor cetățenilor, ajutorul fiind destinat persoanelor excluse social sau celor supuse riscului de excluziune socială, astfel că este evidentă necesitatea interpretării sistematice a prevederilor Ghidului solicitantului și a Legii nr. 292/2011, nefiind caz de adăugare la lege, astfel cum susține recurenta, ci de o interpretare în spiritul legii.

În sprijinul acestei concluzii sunt și dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. d) din H.G. nr. 759/2007 care prevăd că "Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general (…): d) să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare."

Ghidul solicitantului se coroborează cu Legea nr. 292/2011 întrucât acesta a fost obiectivul Axei Prioritare 6 "Promovarea incluziunii sociale" iar art. 3 alin. (4) din actul normativ indicat prevede că "Autoritățile administrației publice centrale asigură elaborarea cadrului legislativ în domeniul asistenței sociale, pentru susținerea categoriilor defavorizate, combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială, dezvoltarea politicilor de susținere a familiei pe parcursul întregului ciclu de viață a membrilor acesteia, precum și transferul către autoritățile administrației publice locale și societatea civilă, inclusiv către instituțiile de cult recunoscute de lege, a atribuțiilor și mijloacelor financiare necesare acțiunilor de asistență socială, prevăzute prin legile speciale."

De altfel, chiar în cadrul Condițiilor specifice din Ghidul solicitantului se prevede că "În conformitate cu Documentul Cadru de Implementare POSDRU 2007-2013, în cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte sunt promovate proiecte care urmăresc dezvoltarea mecanismelor și instrumentelor necesare pentru implementarea integrală a conceptului de economie socială, care vor contribui la crearea de forme de ocupare inovatoare si flexibile pentru grupurile vulnerabile, care vor promova cetățenia activă, cooperarea și solidaritatea socială."

Or, astfel cum s-a argumentat anterior, "grupurile vulnerabile" sunt definite prin Legea nr. 292/2011. De asemenea, Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, la fila x, enumeră categoriile de persoane care fac parte din "grupuri vulnerabile" astfel că se face trimitere, în mod implicit, la aceeași definiție din Legea nr. 292/2011.

În acest sens este chiar sintagma folosită în cadrul Documentului mai-sus indicat, mențiunea exactă fiind nu cea indicată de recurentă, ci "II.6.1.9. Grupuri țintă 1. Persoane din grupuri vulnerabile", astfel că nu sunt definite grupurile vulnerabile, așa cum greșit susține recurenta, ci sunt enumerate persoanele care fac parte din grupurile vulnerabile.

Acesta a fost și scopul obiectivului general al proiectului, de a se asigura furnizarea de servicii de sănătate persoanelor care fac parte din grupurile vulnerabile astfel că nu se vor reține ca întemeiate argumentele recurentei relative la faptul că medicii dentiști, asistentele și secretarele angați în cadrul cabinetelor medicale dentare fac parte din aceste grupuri astfel cum au fost definite prin Legea nr. 292/2011.

În ceea ce privește modul în care a fost verificat caracterul eligibil al cheltuielilor, instanța reține că intimatul a făcut aplicarea prevederilor H.G. nr. 759/2007, verificarea documentelor aferente grupului țintă fiind realizată cu ocazia depunerii cererilor de rambursare, astfel că nu este relevant faptul că proiectul a întrunit punctajul necesar în faza selectării în vederea finanțării întrucât, potrivit prevederilor H.G. nr. 759/2007, ceea ce se verifică nu este eligibilitatea proiectului ci eligibilitatea cheltuielilor efectuate, în vederea decontării acestora.

De altfel, chiar și din cuprinsul Ghidului solicitantului- Condiții generale se observă faptul că cele două faze sunt distincte, "Eligibilitatea proiectului" fiind descrisă la punctul 3.1.2. iar "Eligibilitatea cheltuielilor" la punctul 3.1.3, această din urmă etapă realizându-se în baza prevederilor H.G. nr. 759/2011 și a Ordinului nr. 1117/2010.

Instanța de fond a reținut în mod corect faptul că eligibilitatea cheltuielilor se realizează pe baza documentelor anexate cererilor de rambursare și nu pe baza formularului de înregistrare a grupului țintă, tocmai pentru că este o etapă ulterioară analizării proiectului.

Mai mult, potrivit clauzei înscrisă la art. 5 punctul B alin. (3) din contractul de finanțare, AMPOSDRU/OI POSDRU delegat monitorizează din punct de vedere tehnic și financiar implementarea proiectelor în vederea asigurării legalității, regularității, conformității și realității activităților aferente implementării proiectului care face obiectul prezentului contract de finanțare.

Intimatul, în urma analizării documentelor prezentate de recurentă, a declarat neeligibile cheltuieli în valoare de 595.447,54 RON din totalul de 780.773,11 RON, prin Scrisoarea nr. 6094/2015 și a declarat neeligibile cheltuieli în sumă de 77.469,39 RON din totalul de 164.906,66 RON, prin Scrisoarea nr. 10770/2015, astfel că nu se va reține argumentul recurentei referitor la faptul că s-a analizat în mod global, situația persoanelor selectate. Prima instanță a arătat prin considerente că, din totalul de 40 de persoane recrutate în grupul țintă, 36 de persoane nu se încadrau în acest grup iar cele 10 persoane recrutate în grupul țintă de "Specialiști implicați în economia socială" nu îndeplineau condițiile de încadrare în această categorie, la momentul recrutării, astfel că au fost analizate toate elementele care au condus la declararea ca neeligibile a cheltuielilor.

În ceea ce privește capetele de cerere nr. x și 6 din acțiunea introductivă, corect au fost respinse de către prima instanță, fiind constatată culpa recurentei-reclamante în executarea necorespunzătoare a contractului de finanțare, nefiind vorba despre o imposibilitate fortuită de executare a contractului, în condițiile art. 1351 alin. (3) și art. 1634 alin. (1) din C. civ.

De altfel, contractul de finanțare cuprinde clauze specifice, beneficiarul având responsabilitatea pentru implementarea proiectului iar rezilierea contractului este prevăzută la articolul 12 din contract, inițierea aparținând AMPOSDRU/OI POSDRU, în anumite condiții, imposibilitatea procurării fondurilor bănești nefiind caz fortuit.

Față de toate considerentele expuse mai-sus, se constată că hotărârea recurată a fost pronunțată cu respectarea normelor legale incidente speței iar înscrisurile depuse de recurentă odată cu cererea de recurs nu sunt de natură a combate argumentele instanței de fond.

În consecință, apreciind că, în raport de criticile invocate nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat ca nefondat, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 1214 din 11 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 octombrie 2019.