ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4311/2019

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamanta FDEEE Distribuție Transilvania Sud S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Competitivitate, a solicitat anularea deciziei privind soluționarea contestației formulate de societate, Contract de finanțare x/12.07.2013, SMIS 27701 pentru proiectul "Stația 110/20 kV 2x25 MVA Sanpaul" emisă de Direcția Generală Programe Competitivitate - Autoritatea de Management pentru POS CCE; anularea actului care a stat la baza emiterii titlului de creanță, denumit "Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență", emisă de Direcția Generală Programe Competitivitate - Autoritatea de Management pentru POS CCE pentru suma de 84668,31 RON; anularea "Notei de constatare rectificativă a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență", emisă pentru suma de 198089,78 RON, la care s-a adăugat suma de 75442,47 RON corecție financiară de 5 % din valoarea eligibilă a contractului de execuție eferente cererii de rambursare. A mai solicitat anularea corecțiilor financiare în sumă totală de 273531,95 RON și restituirea acestei sume.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 178 din 5 decembrie 2016, a respins acțiunea formulată de reclamanta Filiala de Distribuție a Energiei Electrice Electrica Distribuție Transilvania Sud S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Competitivitate, reprezentat legal de Ministerul Finanțelor Publice.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Sus S.A. (fosta Societatea Filiala de Distribuție a Energiei Electrice Electrica Distribuție Transilvania Sud S.A. a declarat recurs. După o prezentare detaliată a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că principiul transparentei nu a fost încălcat de către autoritatea contractantă. Recurenta precizează că a solicitat instanței să ia în considerare și următoarele aspecte: - așa cum se precizează în Proiect Nota de Constatare: "autoritatea contractantă a publicat un număr de 19 clarificări, prin acestea răspunzându-se în termenul legal impus"; - procedura a fost verificată ex-ante de către MFP - UCVAP/Verificare Achiziții Publice Brașov, fiind avizată fără observații, certificându-se astfel încă odată corectitudinea ei; - argumentul important care dovedește că autoritatea contractantă nu a încălcat principiul transparenței, este susținut și de chestiunea publicității respectivei proceduri, publicate atât în SEAP cât și în JOUE și anume că pentru toate cele 19 clarificări transmise de către autoritatea contractantă, atașate anunțului de participare în SEAP și JOUE au fost publicate în aceleași zile în care acestea au fost primite, 19 erate generate automat de către sistem, în aceeași zi; - în cadrul procedurii de achiziție aferente proiectului STAȚIA 110/20 kV-2*25 MVA SÂNPAUL, s-au depus 14 oferte, dintre care una din Spania; - contractul a fost atribuit în baza criteriului "prețul cel mai mic", deci nu a fost atribuit altui ofertant decât celui care a avut oferta admisibilă și prețul cel mai scăzut conform criteriului de atribuire. Dovadă a faptului că autoritatea contractantă a respectat toate actele normative menționate a fost și afirmația făcută în cadrul Notei de Constatare rectificativă a neregulilor și de stabilirea a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență/Adresa înregistrată la Ministerul Fondurilor Europene cu nr. 1291/27.01.2016 și la Beneficiar cu nr. 700/2284/29.01.2016 . Instanța de fond a constatat că prin clarificarea 700/9285/05.05.2014 cu nr. 4 în SEAP s-a produs o modificare a criteriului de calificare și de selecție privind personalul responsabil cu execuția contractului, încălcându-se prevederile art. 179 alin. (4) din O.U.G. nr. 34/2006. A avut în vedere prevederile Ordinului 543/2366/1446/1489/1441/879/2013, O.U.G. nr. 34/2006, Ordin 509/2011. Recurenta consideră că principiul transparentei, obligatoriu a fi respectat pe toată perioada derulării unei proceduri de achiziție, nu a fost încălcat de către autoritatea contractantă din următoarele motive: -Raportat la faptul că instanța a precizat la pag 10 " … deoarece pentru asigurarea principiului transparentei este necesar ca modificările intervenite să fie aduse la cunoștința tuturor operatorilor economici", autoritatea contractantă a publicat în SEAP și JOUE toate clarificările la documentația publicată pentru atribuirea contractului respectiv, deci a fost îndeplinită condiția necesară și suficientă aducerea la cunoștința tuturor operatorilor economici. - Motivul invocat de către instanță că prin publicarea unei clarificări și nu publicarea unei erate, ar avea consecințe asupra modului de elaborare a ofertei de către participanții la procedură, este nesusținut din punct de vedere al principiului transparenței care prevede obligativitatea aducerii la cunoștința tuturor operatorilor economici a modificărilor și clarificărilor respective la documentația de atribuire. - Faptul că autoritatea contractantă a răspuns la o solicitare de clarificări primită din partea unor operatori economici care au accesat documentația publicată în SEAP și JOUE și nu a interpretat că respectiva clarificare este de natura publicării unei erate, nu înseamnă că a încălcat principiul transparenței deoarece a adus la cunoștința tuturor operatorilor economici clarificarea respectivă. -În cadrul FDA la Secțiunea III.2.l.b) Capacitatea de exercitare a activității profesionale, autoritatea contractantă a solicitat Atestat ANRE tip El și E2 conform Ordinului nr. 23/2013. Tot în aceeași secțiune din FDA autoritatea contractantă a precizat: Persoanele juridice/fizice străine pot depune documente doveditoare în conformitate cu prevederile art. 183 din O.U.G. nr. 34/2006. - Formulările "situație agravantă" și "solicitarea a fost respinsă", așa cum apar în Proiect Nota de Constatare, sunt neavenite deoarece autoritatea contractantă nu a răspuns negativ solicitării de clarificare respective, ci doar a făcut mențiunea că se pot depune documente care să respecte cerințele respectivului Ordin ANRE 23/2013. - În răspunsul transmis s-a comunicat faptul că analiza documentelor respective se va realiza după deschiderea ofertelor și că autoritatea contractantă nu se poate pronunța asupra documentelor depuse înainte de termenul limită de deschidere a ofertelor. -Solicitarea autorității contractante privind deținerea atestatelor ANRE tip El și E2 conform Ordinului nr. 23/2013, este în strânsă legătură cu obiectul și natura contractului ținând cont de domeniul de activitate al acestui contract (Stație electrică de transformare a energiei electrice 110/20 kV), de importanță deosebită a domeniului proiectului și în contextul eforturilor autorității contractante de a implementa proiectul în condiții de calitate și fără riscul neîncadrării în termenele impuse de contractul de finanțare. -Principiul recunoașterii reciproce a fost respectat deoarece orice operator economic, din UE, care desfășoară activitate în domeniul de utilitate publică, astfel cum sunt definite în Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European, trebuie să fie autorizat/atestat pentru aceste domenii. -În cazul analizat, operatorul economic trebuie să fie autorizat/atestat conform prevederilor art. 5 din Ordin ANRE 23/2013. -Cerința privind lichiditatea generală > 90 % a fost solicitată de către autoritatea contractantă deoarece durata contractului este peste 3 luni și termenul de plată conform contractului de execuție, iar operatorii economici trebuie să aibă posibilitatea financiară de susținere a lucrării, în condițiile în care termenul scurs de la executarea lucrărilor și până la data efectuării plății, depășește cu mult 60 zile. Recurenta mai precizează că autoritatea contractantă a luat toate măsurile pentru implementarea cu succes a proiectului, în condițiile în care contractul de finanțare a fost semnat în 12 iulie 2013, perioada de implementare contractuală era de 24 luni și termenul de implementare limită admis la acel moment era 31.07.2015. În opinia recurentei autoritatea contractantă nu a încălcat prevederile art. 177 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, deoarece a utilizat doar criterii de calificare și selecție care au legătură directă cu obiectul contractului de execuție analizat. Principiul recunoașterii reciproce nu a fost încălcat de către autoritatea contractantă și prin aspectul rezultat din Raportul procedurii Nr. 700/14226/08.07.2014 unde se precizează că niciun ofertant nu a fost respins pe motivul nerecunoașterii documentelor depuse în cadrul ofertei. Faptul că autoritatea contractantă a respectat principiul recunoașterii reciproce a rezultat și din modul în care a fost derulată procedura de achiziție publică, cu publicare în SEAP și JOUE și că s-a avut în vederea recunoașterea tuturor participanților. Instanța de fond s-a rezumat doar la a trata chestiunea mai sus menționată sub aspectul neacceptării posibilității de echivalare a unei certificări naționale ca fiind o cerință restrictivă la nivelul pieței comune, descurajatoare pentru participanții la procedură obligați să aibă exclusiv certificare națională . Autoritatea contractantă a solicitat cerința cu privire la capacitatea de exercitare a activității profesionale în conformitate cu prevederile legislației din domeniul energiei, domeniu în care se încadra obiectul contractului respectiv, deci a avut relevanță în raport cu obiectul și complexitatea contractului, Raportat la invocarea de către instanță a faptului că autoritatea contractantă nu a acceptat posibilitatea echivalării atestatului respectiv și astfel de certificări au încalcat principiul recunoașterii reciproce, recurenta consideră că instanța a omis să menționeze faptul că autoritatea contractantă a răspuns la solicitarea de clarificări primită de la operatorul economic Asocierea A. și B. S.R.L. indicând clar și precis care este legislația în baza căreia se poate face echivalența respectivului atestat. Instanța apreciază că cerința respectivă este restrictivă și nenecesară dar are în vedere doar faptul că prevederile art. 9 lit. c) menționează: "...dar pentru care plățile aferente prestațiilor urmează să se efectueze la intervale mai mici de 60 de zile de la data efectuării acestora", dar nu face diferența între mai mic de 60 zile ceea ce nu înseamna că și termenul de 60 intră în această categorie. Autoritatea contractantă nu a incălcat principiul tratamentului egal și dispozițiile art. 38 și art. 35 alin. (6) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv instrucțiunea ANRMAP din 01.06.201, deoarece a utilizat doar criterii de calificare și selecție care au fost precizate în cadrul FDA. Nici principiul transparenței nu a fost încălcat de către Autoritatea contractantă. Recurenta apreciază că aplicarea corecției de 5% din valoarea eligibila a contractului de execuție, conform prevederilor art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011 coroborat cu prevederile Anexei din H.G. nr. 519/2014 partea 1, cap. A, pct. 5, nu a fost motivată și nu trebuie reținută. Astfel fiind, se arată că nu a încălcat prevederile art. 177 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, deoarece a utilizat doar criterii de calificare și selecție care au legătură directă cu obiectul contractului de execuție analizat. Faptul că Autoritatea contractantă a respectat principiul recunoașterii reciproce rezultă și din modul în care a fost derulată procedura de achiziție publică, cu publicare în SEAP și JOUE și că s-a avut în vedere recunoașterea tuturor participanților. Concluzia din punctul de vedere al Autorității contractante este că aplicarea corecției de 5% din valoarea eligibilă a contractului, conform prevederilor art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011 coroborat cu prevederile Anexei din H.G. nr. 519/2014 partea 1, cap. A, pct. 9, nu este motivată și nu este cazul a fi reținută. Autoritatea contractantă nu a încălcat principiul tratamentului egal și dispozițiile art. 38 și art. 35 alin (6) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv instrucțiunea ANRMAP din 01.06.2011, deoarece a utilizat doar criterii de calificare și selecție care au fost precizate în cadrul FDA. În susținerea recursului sunt redate și indicate texte de lege incidente pricinii precum și practică judiciară.

Apărările formulate în cauză Intimatul Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamanta Filiala de Distribuție a Energiei Electrice Electrica Distribuție Transilvania Sud S.A. este beneficiara contractului de finanțare nr x/12.07.2013 încheiat cu Ministerul Economiei, în calitate de Organism Intermediar pentru Energie, în numele și pentru autoritatea de management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice". Obiectul acestuia îl reprezintă acordarea finanțării nerambursabile pentru implementarea proiectului nr 630522/9.08.2010, având codul SMIS 27701 intitulat "Stația 110/20 kV 2x25 MVA Sânpaul", durata de implementare a proiectului fiind de 24 luni, cu precizarea că acest contract rămâne în vigoare timp de 5 ani de la data închiderii oficiale a POS CCE pentru obligația prevăzută de art. 7 Secțiunea A lit. h). Valoarea proiectului este de 32.172.214,20 RON din care valoare totală eligibilă în sumă de 20.943.156,16 RON și valoare neeligibilă în sumă de 11.229.058,04 RON. DGPC a efectuat ulterior verificări asupra procedurii de achiziție și, constatând abateri de la legislația privind achizițiile publice, a întocmit Alerta de neregulă nr 13563/10.06.2015. Pe baza acesteia a fost întocmită Suspiciunea de neregulă nr 13627/11.06.2015. În conținutul Suspiciunii de neregulă nr. 13627/11.06.2015 se precizează: criterii de calificare restrictive (indicator de lichiditate fără a se respecta cerințele legale, cerințe tip atestat/avize ANRE fără a se specifica "echivalent"), modificări în cerințele de calificare fără a se publica o erată. Se propune aplicarea unei corecții financiare de 5% din valoarea eligibilă a contractului întrucât au fost încălcate principiile transparenței, recunoașterii reciproce și tratamentului egal. Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a reținut că actele administrative contestate au fost emise de Ministerul Fondurilor Europene -Direcția Generală Programe Competitivitate, cu respectarea dispozițiilor legale incidente. Pentru a aprecia astfel, judecătorul fondului a analizat atât documentația existentă la dosar cât și dispozițiile legale aplicabile, reținând că prin clarificarea nr. 700/9285/05.05.2014, cu nr. 4 în SEAP, s-a produs o modificare a criteriului de calificare și de selecție privind personalul responsabil cu execuția contractului. Așa cum se poate observa din lecturarea înscrisurilor existente la dosar, prin fișa de date a achiziției publice - cerința 2 din cadrul secțiunii lll. 2.3.a s-a solicitat ca personalul ce va asigura îndeplinirea proiectului Stația 110/20 kV 2x25 MVA Sânpaul să îndeplinească condițiile stabilite prin actele normative aplicabile (Responsabil tehnic cu calitatea CQ în execuția lucrărilor electrice -conform Ordinului nr. 364/2010 emis de Ministerul Economiei Comerțului și Mediului de Afaceri, Responsabil tehnic cu execuția (RTE) - atestat MDLR conform Legii nr. 10/1995, Responsabil cu protecția muncii - conform Legii nr. 319/2006). Însă prin clarificarea nr. x/05.05.2014, publicată cu numărul 4 în SEAP, autoritatea contractantă a modificat criteriul de calificare și selecție privind personalul responsabil cu executarea contractului. Astfel, pentru responsabilul tehnic cu execuția a solicitat certificatul emis conform Ordinului nr. 364/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de atestare tehnico-profesională a specialiștilor verificatori de proiecte, responsabililor tehnici cu execuția și experților tehnici de calitate și extrajudiciari pentru lucrările de montaj utilaje, echipamente și instalații tehnologice industriale. Procedând de o asemenea manieră, recurenta-reclamantă a încălcat dispozițiile art. 179 al in. 4 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și contractelor de concesiune de servicii. Potrivit acestor prevederi legale, orice modificare și/sau completare a criteriilor de calificare și selecție precizate potrivit alin. (3) conduce/conduc la anularea procedurii de atribuire, cu excepția: a) modificărilor dispuse prin decizia Consiliului; b) modificărilor dispuse prin hotărâri ale instanțelor judecătorești; c) măsurilor de remediere dispuse de autoritatea contractantă în temeiul art. 256 1 alin. (3) și art. 256*3 alin. (1). Înalta Curte apreciază că orice modificare adusă informațiilor cuprinse în anunțul de participare trebuie publicată pe bază de erată, iar nu de clarificări pentru asigurarea principiului transparenței, astfel încât să fie aduse la cunoștința tuturor operatorilor economici. Corelativ, autoritatea contractantă trebuia să prelungească termenul pentru a da posibilitatea ofertanților de a se conforma modificărilor survenite. Având în vedere aceste aspecte, afirmația recurentei-reclamante în sensul că a respectat dispozițiile Ordinului nr. 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare și selecție, cu modificările și completările ulterioare deoarece legislația națională nu este armonizată cu cea europeană în ceea ce privește cerința privind personalul minim de specialitate care nu poate fi din perspectiva dreptului european o condiție de calificare, este nefondată. Potrivit pct. 6 din Ordinul comun nr. 543/2366/1446/1489/1441/879/2013 pentru aprobarea Ghidului privind principalele riscuri identificate în domeniul achizițiilor publice și recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autoritățile de management și organismele intermediare în procesul de verificare a procedurilor de achiziții publice: "Modificarea pe parcursul procedurii a oricăruia/oricăreia dintre elementele/informațiile obligatorii ale anunțului de participare trebuie publicată sub formă de erată atât în SEAP, cât și (în funcție de valoarea contractului) la nivel european, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Modificările aduse informațiilor cuprinse în anunțul de participare trebuie publicate pe bază de erată, și nu de clarificări, deoarece pentru asigurarea principiului transparenței este necesar ca modificările intervenite să fie aduse la cunoștința tuturor operatorilor economici. Modificarea/Completarea criteriilor de calificare și selecție, în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, se face obligatoriu prin publicarea unei erate". Deci, modificarea/completarea criteriilor de calificare și selecție, acestea se realizează în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006, obligatoriu prin publicarea unei erate și cu prelungirea perioadei necesare elaborării candidaturilor/ofertelor. Nu în ultimul rând textul de lege stabilește că prelungirea termenului de depunere a candidaturilor/ofertelor trebuie, de asemenea, publicată prin erată în SEAP deoarece este vorba de modificarea unei informații obligatorii a anunțului inițial. Or, procedând de o asemenea manieră autoritatea contractantă a încălcat regulile de publicitate, prin postarea unor modificări ale cerinței de calificare a personalului tehnic, fără publicarea unui anunț de tip erată, conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2006. Și în ceea ce privește stabilirea de către autoritatea contractantă a unor criterii nerelevante în raport de complexitatea contractului (criterii ce vizează capacitatea de exercitare a activității) judecătorul fondului a confirmat legalitatea actelor administrative contestate. Este adevărat că recurenta-reclamantă a solicitat prin fișa de date a achiziției publice la secțiunea lll. 2.1b atestat ANRE tip E1 și E 2 conform Ordin 23/2013, fără mențiunea sau echivalent, iar prin clarificarea nr. 17 în SEAP, cu nr. 700/10859/23.05.2014, solicitarea a fost respinsă. În cadrul aceleiași secțiuni, autoritatea contractantă a arătat că persoanele juridice/fizice străine pot depune documente doveditoare în conformitate cu art. 183 din O.U.G. nr. 34/2006. Prin răspunsul dat solicitării de clarificare formulat de către Asocierea A. & B. S.R.L. recurenta-reclamantă a menționat că pot fi depuse documente care să respecte aceste cerințe în conformitate cu art. 5 alin. (2) din Ordinul nr. 23/2013 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută și verifică instalații electrice emis de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. Astfel, din lecturarea răspunsului la clarificări se poate observa că se solicită dovada atestatului conform legislației naționale, fără a fi permis echivalarea acestei certificări. Aceasta întrucât neacceptarea posibilității de echivalare a unei certificări naționale este considerată o cerință restrictivă la nivelul pieței comune, descurajatoare pentru participanții la procedură obligați să aibă exclusiv certificate naționale. Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut că autoritatea contractantă a încălcat principiul recunoașterii reciproce prevăzut de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit căruia aceasta avea obligația de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state europene. Și în ceea ce privește cerința referitoare la capacitatea economică și financiară, anume că lichiditatea generală a ofertantului să fie mai mare de 90% în contextul în care la art. 19.1 alin. (4) din modelul de contract este menționat ca termen de plată maxim 60 de zile, iar la art. 19.3 alin. (1) se stipulează că plățile se efectuează la cererea executantului, în baza situațiilor de lucrări, judecătorul fondului a confirmat legalitatea actelor administrative contestate. Pentru a ajunge la această concluzie, instanța de fond a apreciat asupra proporționalității cerinței din perspectiva naturii și complexității contractului, reținând că H.G. nr. 925/2006 nu prevede solicitarea unui nivel minim al indicatorului financiar lichiditate generală în situația atribuirii unui contract cu executare succesivă. Mai mult decât atât, acest contract cu executare succesivă avea o durată mai mare de trei luni, iar plățile corespunzătoare situațiilor de lucrări aprobate se realizează la intervale mai mici de 60 de zile de la data efectuării lor. Față de cele învederate, afirmația recurentei-reclamante privind legalitatea acestei cerințe datorate complexității contractului și dorinței de a acoperi posibilele riscuri de nerealizare a lucrării, nu înlătură caracterul restrictiv al cerinței stabilite. Înalta Curte constată că instanța de fond în mod temeinic și legal a reținut că recurenta-reclamantă a încălcat atât dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006 (principiul tratamentului egal) cât și art. 35 alin. (6) și art. 38 din O.U.G nr. 34/2006 (interzicerea definirii în caietul de sarcini a unor specificații tehnice ce indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerț, un brevet de invenție, o licență de fabricație, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse). Astfel fiind, în mod corect s-a aplicat corecția financiară de 5% reglementată de O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. De asemenea, Înalta Curte constată că și celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect, legal, starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.