ÎCCJ, decizie (scj.ro #83131)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83131) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Societate cu răspundere limitată. Neregularități în numirea
reprezentanților. Inopozabilitate față de terți
Societatea comercială nu poate invoca față de un
terț numirea în funcția de administrator a unei alte persoane câtă vreme
această numire nu a fost publicată în Monitorul Oficial.
(Înalta Curte de Casație și Justiție Secția
comercială decizia nr.1026 din 26 martie 2009)
Reclamanta S.C. T.A. SRL
cheamă în judecată pe pârâtul I.D. solicitând ca prin hotărârea ce se va
pronunța să fie obligat acesta să respecte contractul de închiriere încheiat
între părți în sensul de a-i permite reclamantei accesul în imobilul închiriat.
Pârâtul formulează cerere
reconvențională solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate
rezilierea prin acordul părților a contractului de închiriere în litigiu.
Prin sentința comercială nr.1323 din
30 ianuarie 2008 Tribunalul București Secția a-VI-a comercială admite cererea
principală formulată de reclamanta pârâtă, obligă pe pârât să respecte
contractul de închiriere în litigiu în sensul de a permite reclamantei pârâte
accesul în imobilul închiriat și respinge cererea reconvențională formulată de
pârâtul reclamant, reținând că cererea de reziliere a contractului în cauză,
înregistrată
la
D.G
.F.P.
Ilfov de către pârâtul reclamant, la care s-a atașat un pretins acord al
reclamantei, nu poate avea eficiență față de contractul de cesiune de părți
sociale și actul adițional modificator al actului constitutiv al reclamantei al
cărei asociat unic devenea Z.W., înregistrate în Registrul Comerțului de către
judecătorul delegat, și față de faptul că pârâtul a recunoscut că a încasat
personal contravaloarea chiriei până la data introducerii acțiunii, iar la data
de 28 iunie 2006 persoana care putea angaja pe reclamantă este cea menționată
la ORC Tribunalul
București.
Prin decizia comercială nr.374 din 9
septembrie 2008 Curtea de Apel București Secția a-VI-a comercială respinge ca
nefondat apelul formulat de apelantul pârât împotriva sentinței primei
instanțe, reținând, în acest sens, că la data formulării cererii de reziliere a
contractului de închiriere, reclamanta intimată prin reprezentantul său legal
nu și-a exprimat consimțământul la această reziliere, astfel că nu se poate
pretinde că între părți ar fi existat acordul de voință în sensul rezilierii
contractului.
Împotriva deciziei de mai sus pârâtul
declară recurs în temeiul dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În fundamentarea recursului său
recurentul critică instanța de apel pentru greșita aplicare a prevederilor
legale în materia opozabilității față de terți a schimbării administratorului
unei societăți comerciale cu răspundere limitată, ignorând că cererea de
reziliere a contractului a fost semnată
la D.G
.F.P. de către o persoană fizică,
reprezentant al locatarei reclamante, care deținea originalul contractului de
închiriere în cauză și ștampila societății comerciale, pe care a și utilizat-o,
neprezentându-se, la acel moment, dovada existenței unui alt reprezentant legal
al intimatei reclamante cu privire la persoana căruia să fi fost înștiințat
recurentul, instanța criticată făcând o aplicare eronată a dispozițiilor art.5
din Legea nr.26/1990 și ale art.26 alin.2 din aceeași lege, precum și ale
art.204 alin.5, art.54 alin.2 și art.55 alin.2 din Legea nr.31/1990, în
condițiile în care actul adițional la actul constitutiv al societății
reclamante -prin care a fost schimbat și administratorul acesteia - a fost
publicat în Monitorul Oficial Partea a-IV-a nr.2457 din 7 august 2006, mult
după semnarea cererii de reziliere a contractului în litigiu de către dl.
F.O.S.
Recursul este fondat.
Din examinarea actelor
dosarului s-a constatat că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor
art.54 alin.2 din Legea nr.31/1990 raportat la art.204 alin.5 din aceeași lege,
ignorând că intimata reclamantă – societate comercială – nu putea invoca față
de terț, respectiv față de pârâtul recurent, numirea în funcția de
administrator - reprezentant legal - a unei alte persoane câtă vreme această
numire nu a fost publicată în conformitate cu legea, adică – în speță – în
Monitorul Oficial. Or, în cauza de față, publicarea actului adițional la actul
constitutiv al societății comerciale reclamante, prin care a fost desemnat un
alt administrator, reprezentant legal al acesteia, s-a făcut în Monitorul
Oficial – partea a-IV-a din 7 august 2006, aceasta fiind data la care
recurentul pârât a putut cunoaște că locatara cu care încheiase contractul de
închiriere în litigiu avea un alt reprezentant legal decât acela care-și
exprimase acordul pe cererea de reziliere a menționatului contract aplicând și
ștampila reclamantei intimate, ștampilă a cărei pierdere eventuală societatea
comercială în cauză nu a făcut dovadă să o fi reclamat.
În mod netemeinic instanța de apel nu
a dat eficiență cererii de reziliere a contractului de închiriere, în cauză,
prin acordul părților, câtă vreme pârâtul a probat că cererea de reziliere
depusă
la
AFP
este
semnată de reprezentanții ambelor părți la contractul de închiriere în litigiu,
intimata reclamantă nefăcând dovada că cel care și-a manifestat acordul
menționat, semnând și ștampilând înscrisul, nu a fost dl. F.O.S., împuternicit
prin procură specială (fila 9 dosar judecătorie) de administratorul de atunci
al societății, dl. Al Q.F.
Așa
fiind, Înalta Curte, cu aplicarea dispozițiilor art.312 alin.1,2 și 3 Cod
procedură civilă a admis recursul, a modificat decizia recurată, a admis apelul
aceleiași părți împotriva sentinței instanței de fond pe care a schimbat-o în
sensul că a respins ca nefondată acțiunea principală, a admis cererea
reconvențională și pe cale de consecință, a constatat reziliat prin acordul
părților contractul de închiriere în litigiu.