ÎCCJ, decizie (scj.ro #82577)

Proprietate preluată în mod abuziv de stat. Imobil neidentificat. Acțiune, pentru măsuri reparatorii, îndreptată împotriva statului. Cuprins pe materii . Drept civil. Drept de proprietate. Imobil preluat de stat. Neidentificarea imobilului. Acțiune împotriva statului. Index alfabetic . Drept civil. - Imobil preluat de stat, dar neidentificat - Calitatea procesuală pasivă a statului. Legea nr. 10/2001 : art. 26 alin. (3) În cazul în care persoana îndreptățită s-a adresat primăriei pentru identificarea imobilului preluat în mod abuziv de stat, dar nu a primit răspuns, este legitimă chemarea în judecată a statului, prin Ministerul Finanțelor Publice, conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Î.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 6978 din 9 decembrie 2004. Tribunalul Brăila, secția civilă, prin sentința nr. 347 din 19 septembrie 2002 și Curtea de Apel Galați, prin decizia nr. 82 din 13 noiembrie 2002, de respingere a apelului reclamantului G.C.V. au reținut, în esență, că Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, nu are calitate procesuală pasivă în acțiunea prin care s-a cerut să se stabilească măsuri reparatorii pentru un imobil preluat de stat de la autorul petiționarului. Recursul declarat de reclamant este fondat.

Reclamantul a notificat Primăria municipiului Brăila solicitând, între altele, identificarea unității deținătoare a imobilului, denumit „Ferma Victor Goga”, situat în cuprinsul comunei suburbane Nedelcu Chercea, județul Brăila, imobil preluat abuziv de stat în anul 1949. Întrucât organul administrativ menționat nu a răspuns notificării, reclamantul s-a adresat instanței judecătorești, conform art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001, chemând în judecată statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, și solicitând măsuri reparatorii în formele prevăzute de lege.

Instanțele au reținut că reclamantul, deși a solicitat măsuri reparatorii în echivalent, nu a notificat în prealabil instituția publică implicată în privatizare, în sensul art. 35 din Legea nr. 10/2001 și nici nu a încheiat procesul-verbal de divergență cu această instituție în sensul art. 31 alin. (1) din lege, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se purta litigiul în contradictoriu cu Statul Român. O atare soluție ignoră, însă, dispozițiile art. 26 din Legea nr. 10/2001 pe care reclamantul și-a fundamentat acțiunea.

Textul legal menționat statuează că dacă persoana îndreptățită nu cunoaște deținătorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primăriei în raza căreia se află imobilul, care, în termen de 30 de zile, este obligată să identifice unitatea deținătoare și să comunice persoanei îndreptățite elementele de identificare a acesteia (alin. 1 și alin. 2). În cazul în care unitatea deținătoare nu a fost identificată, persoana îndreptățită poate chema în judecată statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, dacă nu a primit comunicarea din partea primăriei, solicitând restituirea în natură, sau după caz, măsuri reparatorii prin echivalent, în formele prevăzute de lege ( alin. 3). Or, în speță, primăria notificată nu a comunicat reclamantului unitatea deținătoare a imobilului solicitat, astfel că reclamantul era îndrituit conform art. 26 alin. (3) din lege să cheme în judecată Statul Român.

Motivarea instanțelor potrivit căreia reclamantul, deși a cerut măsuri reparatorii în echivalent, nu a urmat procedura prevăzută de art. 35 din Legea nr. 10/2001, respectiv nu s-a adresat uneia din instituțiile publice implicate în privatizare, nu are suport legal cât timp reclamantul nu cunoștea unitatea deținătoare și tocmai în vederea identificării acesteia s-a adresat Primăriei municipiului Brăila. Cum organul administrativ notificat nu a identificat unitatea deținătoare a imobilului, reclamantul se afla în ipoteza reglementată de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 și, prin urmare, Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă în cauză. Față de cele ce preced, recursul a fost admis, s-a casat decizia atacată și s-a trimis cauza pentru rejudecare, ocazie cu care urmează a fi examinate și celelalte aspecte invocate în motivele de recurs.