ÎCCJ, decizie (scj.ro #82577)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82577) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Proprietate
preluată în mod abuziv de stat. Imobil neidentificat. Acțiune, pentru măsuri
reparatorii, îndreptată împotriva statului.
Cuprins pe materii
. Drept civil. Drept de
proprietate. Imobil preluat de stat. Neidentificarea imobilului. Acțiune
împotriva statului.
Index alfabetic
. Drept civil.
-
Imobil preluat de stat, dar neidentificat
-
Calitatea procesuală pasivă a statului.
Legea nr. 10/2001 : art. 26 alin. (3)
În cazul în care persoana îndreptățită s-a adresat primăriei
pentru identificarea imobilului preluat în mod abuziv de stat, dar nu a
primit răspuns, este legitimă chemarea în judecată a statului, prin Ministerul
Finanțelor Publice, conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Î.C.C.J.,
secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 6978 din 9 decembrie
2004.
Tribunalul Brăila, secția civilă, prin sentința nr. 347 din 19
septembrie 2002 și Curtea de Apel Galați, prin decizia nr. 82 din 13 noiembrie
2002, de respingere a apelului reclamantului G.C.V. au reținut, în esență, că
Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, nu are calitate
procesuală pasivă în acțiunea prin care s-a cerut să se stabilească măsuri
reparatorii pentru un imobil preluat de stat de la autorul petiționarului.
Recursul declarat de reclamant este fondat.
Reclamantul a notificat Primăria municipiului Brăila solicitând,
între altele, identificarea unității deținătoare a imobilului, denumit „Ferma
Victor Goga”, situat în cuprinsul comunei suburbane Nedelcu Chercea, județul
Brăila, imobil preluat abuziv de stat în anul 1949.
Întrucât organul administrativ menționat nu a răspuns
notificării, reclamantul s-a adresat instanței judecătorești, conform art. 26
alin. (3) din Legea nr.10/2001, chemând în judecată statul, prin Ministerul
Finanțelor Publice, și solicitând măsuri reparatorii în formele prevăzute de
lege.
Instanțele au reținut că reclamantul, deși a solicitat măsuri
reparatorii în echivalent, nu a notificat în prealabil instituția publică
implicată în privatizare, în sensul art. 35 din Legea nr. 10/2001 și nici nu a
încheiat procesul-verbal de divergență cu această instituție în sensul art. 31
alin. (1) din lege, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile legale
pentru a se purta litigiul în contradictoriu cu Statul Român.
O atare soluție ignoră, însă, dispozițiile art. 26 din Legea nr.
10/2001 pe care reclamantul și-a fundamentat acțiunea. Textul legal menționat
statuează că dacă persoana îndreptățită nu cunoaște deținătorul bunului imobil
solicitat, notificarea se va trimite primăriei în raza căreia se află imobilul,
care, în termen de 30 de zile, este obligată să identifice unitatea deținătoare
și să comunice persoanei îndreptățite elementele de identificare a acesteia
(alin. 1 și alin. 2). În cazul în care unitatea deținătoare nu a fost
identificată, persoana îndreptățită poate chema în judecată statul, prin
Ministerul Finanțelor Publice, dacă nu a primit comunicarea din partea
primăriei, solicitând restituirea în natură, sau după caz, măsuri reparatorii
prin echivalent, în formele prevăzute de lege ( alin. 3).
Or, în speță, primăria notificată nu a comunicat reclamantului
unitatea deținătoare a imobilului solicitat, astfel că reclamantul era
îndrituit conform art. 26 alin. (3) din lege să cheme în judecată Statul Român.
Motivarea instanțelor potrivit căreia reclamantul, deși a cerut
măsuri reparatorii în echivalent, nu a urmat procedura prevăzută de art. 35 din
Legea nr. 10/2001, respectiv nu s-a adresat uneia din instituțiile publice
implicate în privatizare, nu are suport legal cât timp reclamantul nu cunoștea
unitatea deținătoare și tocmai în vederea identificării acesteia s-a adresat
Primăriei municipiului Brăila.
Cum organul administrativ notificat nu a identificat unitatea
deținătoare a imobilului, reclamantul se afla în ipoteza reglementată de
art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 și, prin urmare, Ministerul
Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă în cauză.
Față
de cele ce preced, recursul a fost admis, s-a casat decizia atacată și s-a
trimis cauza pentru rejudecare, ocazie cu care urmează a fi examinate și
celelalte aspecte invocate în motivele de recurs.